Dacă turismul are de suferit în 2010, mini vacanţele de weekend au explodat vara acesta. Explicaţia este una simplă. Oamenii preferă un concediu scurt şi ieftin, decât o săptâmână în destinaţii îndepărtate.

Iubitorii de munte, din regiunea de vest sunt interesaţi de Semenic, Retezat sau chiar de staţiunile montane din afara ţării noastre. Cei care preferă însă soarele şi bălăceala merg în mini vacanţe în staţiunile Băile Felix şi 1 Mai sau la ştrandurile din Ungaria.

Preţurile nu sunt tocmai mici, însă oferta este pe măsura costurilor, spun agenţii de turism.

20.August.2010, Reportaj realizat de Ioana Ciurlea / analogtv.ro

Sursa : analogtv.ro
Material video preluat de ZonaEconomica.ro, prin amabilitatea : analogtv.ro

Sursa foto : adevarul.ro, Remus Runcan

Dupa 20 de ani  s-a turnat primul kilometru de asfalt la autostrada care leaga Romania de Europa. Dupa 20 de ani   s-a pus prima caramida,  la propriu,  la baza proiectului care leaga Romania de Europa, la propriu, Autostrada Vestului.  

    Intre  timp Ungaria deschide la finele lunii viitoare circulaţia pe încă 32 de kilometri de autostradă între localităţile Mako şi Szeged. La tronsonul maghiar se fac ultimile retusuri el fiind practic gata. Tronsonul Mako şi Szeged face parte din cei 180 de kilometri de autostradă pe care Ungaria îi va adăuga în acest an reţelei sale, care însumează deja 1.100 de kilometri.

    Moment extrem de semnificativ, turnarea primului kilometru de astfalt pe Autostrada Vestului, marcheaza terminarea unei perioade de 20 de ani confuzie, 20 de ani in care viata ne-a aratat ca este cel mai dur profesor, viata mai intii pedepseste apoi preda lectia. Acest moment este demn de a fi consemnat in top cele mai importante momente care au jalonat existenta de dupa 1989 a Romaniei. 

    Dupa 20 de ani in care am bijbiit, incepind proiecte de autostrazi din jurul capitalei inspre nicaieri si lasindule neterminate, am realizat in sfirsit ca de fapt  Viena si Parisul sint de la Nadlac mai incolo pe directia Vest iar o infrastructura, reala, adevarata de care sa ne-o  legam pe a noastra exista tot dincolo de Nadlac. Unde mai pui ca majoritatea relatiilor comerciale de azi le avem tot cu tarile din vestul Europei.

  Dar amploarea fenomenului de constructie a Autostrazii Vestului este uriasa si depaseste cu mult conturul a cea ce se arata in media.

Asteptarile comunitatii locale, regionale, de la acest proiect, de asemenea sint enorme.

Exista in rindul comunitatii locale si regionale extrem de mari tensiuni acumulate,  datorita perioadei lungi de timp în care nu s-a întâmplat nimic legat de  acest proiect. Autoritatile locale sint de partea comunitatii, simt aceste tensiuni si exista vointa si determinare din partea lor ca sa transpuna, cit mai repede, in realitate acest proiect.

Gheorghe Falca

Cu siguranta sint multi care au contribuit si contribuie cu eforturi deosebite la realizarea acestui proiect. Insa este remarcabil rolul lui Gheorghe Falca, primar al municipiului Arad si lui Eusebiu Pistru, Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, de-a lungul timpului pentru  realizarea acestui proiect.

   Eusebiu Pistru  Pistru Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor a declarat de curind pentru ziarul

Eusebiu Pistru

Observator : „S-a terminat o porţiune, am turnat asfaltul pe un kilometru în judeţul Arad şi aproximativ un kilometru în judeţul Timiş. Lucrările pe tot ce ţine de autostradă, umplutură, poduri, podeţe, viaducte, sunt la turaţie maximă. În urma discuţiilor avute cu antreprenorul sperăm ca termenul de finalizare al autostrăzii să fie cel târziu la începutul anului 2012, dacă nu se va putea la finalul lui 2011. Este un moment important acesta şi foarte aşteptat de comunitate”.

Iar pentru ziarul Adevarul domnia sa a mai spus :

“Te simţi altfel când vezi că s-a turnat asfaltul, parcă te împinge şi mai mult de la spate să creşti ritmul.”

În acest moment, la Autostrada Vestului lucrează aproximativ o mie de persoane, şoferi, muncitori şi ingineri. Pe teren se află 300 de camioane şi 150 de utilaje

Constructorii spanioli de la FCC sustin ca vor termina Austrada Vestului mai repede decat prevede contractul, la inceputul anului 2011.

Tronsonul din autostrada Arad - Timişoara in care e inclusa şi centura municipiului Arad, a căror valoare de execuţie este de 307 milioane euro, are o lungime de 44 de kilometri. Tronsonul se va conecta la autostrada Arad-Nădlac, în lungime de 38,5 kilometri, valoarea estimată a lucrărilor fiind de 198,5 milioane eur.

07.08.2010, reportaj Echipa ZonaEconomica.ro

“Precum cele patru râuri se unesc absorbind razele soarelui, preluând comorile munţilor şi câmpiilor, astfel se adună laolaltă aspiraţiile şi voinţele românilor, maghiarilor şi sârbilor de pe aceste meleaguri, ca după atâta vrajbă şi suferinţă să se unească, să colaboreze şi să construiască un viitor comun, aici la poalele Carpaţilor şi în plinul câmpiei, la poarta de est a Europei.”

 Acesta este textul care se gaseste pe prima pagina a siteului Euroregiunii  Dunăre-Criş-Mureş-Tisa (DKMT) http://www.dkmt.net/ro

     Poate ca putini dintre romani cunosc aceste structuri, a euroregiunilor, care incep a se contura in urma unor protocoale si intelegeri a autoritatilor locale din jurul zonelor de frontiera.

 Euroregiunile nu creeaza o noua structura guvernamentala la nivel transfrontalier, activitatea lor este limitata la competentele autoritatilor locale si regionale care la constituie.

 ”Euroregiunile pot fi definite ca zone sau regiuni de interferenta economica si nu numai, in care doua sau mai multe state valorifica in comun resursele materiale si umane prin initierea si derularea unor activitati si programe agricole, industriale, de transport si comunicatii, turistice, comerciale.” (Negut, Silviu, “Euroregiones”, Revue Roumaine de Geographie, Tome 42, 1998, Ed. Academiei Romane)

     Euroregiunea Dunare-Cris-Mures-Tisa a fost înfiintata si functioneaza inca din 1997, in vremea in care Romania nu era membru UE,  pe baza unui Protocol de Cooperare semnat de noua presedinti ai autoritatilor locale (opt consilii judetene din România si  Ungaria si o regiune autonoma din Iugoslavia).

    Dincolo de existenta, inca, a  unor voci extremiste, in general, relatiile dintre Ungaria si Romania au evoluat extrem de favorabil in ultimii ani, in intregul lor context.

    Guvernele Romaniei si Ungariei s-au reunit pentru prima data in sedinta comuna in anul 2005, la Bucuresti. In anul 2006 s-au reunit la Budapesta, iar in 2007 la Sibiu. Organizarea unor sedinte de Guvern comune a reprezentat o premiera in relatiile bilaterale romano-ungare.

   Insa daca ne vom uita, in mod special, la dinamica economica din zona transfrontaliera, este de ne contestat ca in prezent calitatea relatiilor romano-ungare au intrat intr-o noua etapa, una pragmatica, in care rezultatele benefice pot fi cuantificate de catre ambele parti si sint de preferat in locul unor sentimente sau povesti despre trecut.

    Complexitatea sau statutul mai special al  relatiilor romano-ungare din Euroregiunea Dunare-Cris-Mures-Tisa este data de vecinatatea apropiata, si implicit de mentalitatea mai apropiata, cit si de interesele comune. Aceste relatii sint uneori mai sensibile, dar indiscutabil mai speciale.

    Daca schimburile comerciale cu Ungaria insumau in anul 1996 doar 576 milioane euro, in 2007 au ajuns la un volum de 4,5 miliarde euro, iar in 2008 la un volum de 5,8 miliarde de euro.

   Cu regiunea din Serbia lucrurile merg putin mai lent datorita faptului ca Serbia nu este inca mebru al UE.

       Timisoara cu intreaga ei zona metropolitana este, cel mai mare si cel mai puternic oras al euroregiunii. Timisoara este deasemenea si unul din principalele motoare de dezvoltare al Romaniei, alaturi de Bucuresti - Valea Prahovei, Constanta, Iasi  si Cluj. 

     Dinspre Serbia remarcam zona Novi Sad,  zona Szegedului deasemenea are o contributie semnificativa la economia euroregiunii, iar Aradul este la aceasta ora orasul cel mai dinamic al euroregiunii.

09 Mai 2010, Echipa ZonaEconomica.ro