Primul kilometru din autostrada Arad - Timişoara a fost asfaltat între localităţile arădene Şagu şi Cruceni. După acest prim strat, constructorul spune că vor mai fi turnate cel puţin două pături asfaltice. Pentru construirea drumului muncesc 300 de camioane şi peste 150 de utilaje. Momentan, constructorul se laudă că a realizat 40% din poduri, 55% din pasaje şi 90% din podeţe. Asta nu însemnă că toate lucrările sunt în grafic.

05.08.2010, realizator : Caterina Ledrer /analogtv.ro

Sursa : analogtv.ro

Material video preluat de ZonaEconomica.ro, prin amabilitatea : analogtv.ro

Suprafata de spaţiul verde pe cap de locuitor din orasul Timisoara trece usor peste 16 metri pătraţi pe fiecare locuitor. In timp ce norma recomandată de Uniunea Europeană este de 21 de metri pătraţide spatiu verde pecap de locuitor.

Cu acţiunile ce vor fi întreprinse la finalul acestei săptămâni, autoritatile locale vor sa motiveze locuitorii Timisoarei sa invete sa traiasca verde. Constientizarea tot mai mare a necesitatii de a-si amenaja spatiile verzi din jurul caselor sau al blocurilor cit si de a colecta selectiv deseurile poate face ca orasul de pe Bega sa ajunga capitala verde a Romaniei.

29.07.2010, ZonaEconomica.ro

Acest lucru l-ar dori autoritatile locale, rezulta din reportajul facut de Caterina Ledrer de la Analogtv Timisoara.

29.07.2010, realizator : Caterina Ledrer /analogtv.ro

Sursa : analogtv.ro

Material video preluat de ZonaEconomica.ro, prin amabilitatea : analogtv.ro

Sursa foto : analogtv.ro

   Pe linga faptul ca de ani de zile judetul Timis este fruntas in ceea ce priveste calitatea griului, producţia de grâu din anul acesta a depăşit  6000 de kg/hectar, în condiţiile în care, în alţi ani, media pe hectar era de 2500 de kg, susţin reprezentanţii Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnicedin judetul Timis.

Prin urmare, se prevede ca in acest an se vor reduce semnificativ importurile de grâu din Polonia şi Ungaria, datorită cantităţii mari de grâu produsă de judeţul Timiş.

Sorina Bloancă de la televiziunea Analogtv Timisoara a realizat un scurt reportaj pe aceasta veste imbucuratoare din economia noastra, va recomandam sa-l urmariti.

20.07.2010,Echipa ZonaEconomica.ro

20.07.2010, realizator : Sorina Bloancă /analogtv.ro

Sursa : analogtv.ro

Material video preluat de ZonaEconomica.ro, prin amabilitatea : analogtv.ro

Conf.Dr.Ec.Nicolae Taran

Dupa cum este cunoscut, disfunctiile cronice ale  sistemului monetar international au determinat o acutizare a actualului declin economic global. Dar care sunt aceste disfunctii ? Fara indoiala, principala disfunctie a actualului sistem monetar international o constituie pozitia privelegiata a dolarului american in derularea tranzactiilor comerciale si financiare la nivel global. Ori, un sistem monetar global bazat pe o singura valuta - cheie implica in mod evident riscuri majore. Pe de alta parte, derularea tranzactiilor comerciale si financiare in cadrul actualului sistem monetar international a devenit extrem de putin fiabila si de costisitoare pe parcursul ultimilor decenii, atit la nivel global, dar mai ales pentru unele state. Astfel, daca in 1963 statele lumii realizau un produs intern brut nominal de 9537 de miliarde de dolari americani si detineau rezerve valutare de  63,86 de miliarde de dolari, in anul trecut valoarea produsului intern brut nominal a fost la nivel global de 57937 de miliarde de dolari, in timp ce rezervele valutare globale totalizeaza in acest moment 10001 de miliarde de dolari. Cu alte cuvinte, in ultimii 46 de ani rezervele valutare ale statelor lumii au crescut de 157 de ori, in timp ce produsul intern brut nominal a crescut doar de 6 ori. Evident, acesta contraperformanta reflecta cea de a doua disfunctie majora a actualului sistem monetar international : valoarea uriasa a imobilizarilor valutare necesare la nivel global si statal pentru derularea tranzactiilor comerciale si financiare internationale. Dar cum poate fi explicat faptul ca la ora actuala 17,2 %  din produsul intern brut global este imobilizat sub forma de rezerve valutare in loc sa fie utilizat pentru consum sau investitii, in timp ce in 1963 valoarea acestor imobilizari reprezenta mai putin de 1% din produsul intern brut al statelor lumii? Oare de ce a devenit derularea tranzactiilor comerciale si financiare internationale atit de putin fiabila si de costisitoare?

Inainte de orice , trebuie subliniat faptul ca in ultimele decenii ponderea rezervelor valutare detinute de tarile Europei Occidentale si de SUA in raport cu totalul rezervelor valutare internationale a scazut de la 77% in 1963 la 13%  in prezent, desi ponderea produsuli intern brut realizat de aceste tari in raport cu produsul intern brut al tuturor tarilor lumii a ramas neschimbata in ultimii 46 de ani ( 51%). Mai precis, rezervele valutare ale SUA s-au diminuat in ultimii 46 de ani de la 26,4% la 1,2% din totalul rezervelor valutare internationale, in timp ce rezervele valutare ale tarilor din Europa Occidentala au scazut in aceeasi perioada de la 50,6% la 11,8% din totalul rezervelor valutare internationale. In aceste conditii, China, Japonia si Rusia au devenit noii lideri in ceea ce priveste distributia  rezervelor valutare. Astfel, aceste tari detin in prezent 25% , 10%, respectiv 5% din totalul rezervelor valutare internationale.Fara indoiala, regresia Occidentului din pozitia de lider incontestbil in ceea ce priveste acumularea de resurse valutare si transformarea sa intr-un outsider in raport cu China , Japonia si Rusia reprezinta cea mai spectaculoasa si paradoxala mutatie economica din istoria moderna.

In al doilea rind, trebuie subliniat faptul ca multiplicarea exponentiala a rezervelor valutare internationale  in raport cu o crestere mai degraba liniara a produsului intern brut global a fost detrminata de un fenomen extrem de riscant si de periculos: indatorarea externa excesiva a majoritatii tarilor lumii in ultimile decenii. Astfel, valoarea datoriile exerne ale tarilor lumii a atins in acest moment pragul critic de 56900 miliarde de dolari, ceea ce reprezinta 98% din produsul intern brut global. Intr-un clasament alcatuit in functie de gradul de indatorare (raportul dintre datoria externa si produsul intern brut) primele locuri sunt ocupate de urmatoarele tari : Luxemburg (3854%), Irlanda (1004%), Olanda (470%), Marea Britanie (416%), Elvetia (271%) si Belgia (267%). Pe ultimile locuri intr-un asemenea clasament se afla Iranul (6%), China (7%), Libia (11%), Venezuele (13%), Siria (15%), Egiptul (15%), Arabia Saudita (20%), Malaesia (25%),

Tailanda (25%) si Rusia( 30%). Rezulta, deci, ca  indatorarea externa excesiva nu reprezinta un fenomen specific tarilor cu un nivel scazut de dezvoltare economica, asa cum sustin majoritatea mediilor de informare in masa din Occident. Dimpotriva, indatorarea externa exccesiva este un fenomen caracteristic mai ales tarilor din Europa Occidentala si SUA, intrucit datoriile externe ale acestor tari-vedeta in ceea ce priveste dezvoltarea economica reprezinta mai mult de 87% din totalul datoriilor externe la nivel international.

In acest context, este evidenta uriasa discrepanta intre nivelul extrem de scazut al ratei rezervelor valutare ( raportul dintre rezervele valutare si produsul intern brut) din SUA ( 0,8%), Marea Britanie ( 3,1%) si tarile din zona euro Eurosystem ( 6,1%), comparativ cu nivelul aceluiasi indicator la nivel mondial (17,2%) sau in tari ca si Romania ( 27,2%), Ungaria ( 34,4%) si Bulgaria ( 35%). Altfel spus , actualul sistem monetar international determina atit costuri uriase in ceea ce priveste accesul la resurse valutare impuse anumitor tari, cit si privilegii pentru alte tari. In aceste conditii, o modificare radicala, rapida si echitabila a ” regulilor de joc” in ceea ce priveste accesul la resurse pe pietele valutare este strict necesara. Pe de alta parte,  o crestere semnificativa a fiabilitatii actualului sistem monetar international este cu totul imposibila atita timp cit in UE sau in recent constituitul G20 este mereu aminata abordarea frontala a tratarii metastazelor actualului sistem monetar international : Eurosystemul sau Eurozona, cu o datorie externa de 26112 de miliarde de dolari si rezerve valutare de 764,2 miliarde de dolari; SUA, cu o datorie externa de 13450 de miliarde de dolari si rezerve valutare de 124,1 de miliarde de dolari; Marea Britanie, cu o datorie externa 9088 de miliarde de dolari si o rezerva valutara de 69 de miliarde de dolari; Irlanda, cu o datorie externa de 2287 de miliarde de dolari si rezerve valutare de 16,2 miliarde de dolari si Luxemburgul, cu o datorie externa de 1994 de miliarde de dolari si rezerve valutare de 5,3 miliarde de dolari. Este evident ca atita timp cit liderii politici si de opinie occidentali vor continua sa falsifice realitatea diabolizind Grecia, care are o datorie externa de 553 de miliarde de dolari si rezerve valutare de 5,2 de miliarde de dolari, Ungaria, care are o datorie externa de 116,8 de miliarde de dolari, Romania, care are o datorie externa de 95,5 de miliarde de dolari si o rezerva valutara de 44 de miliarde de dolari, respectiv Bulgaria, care are o datorie externa de 49,3 de miliarde de dolari si o rezerva valutara de 16,5 de miliarde de dolari, lideri G20 se vor intilni degeaba, iar actuala penurie de pe piata creditelor valutare se va transforma in scurt timp intr-un cataclism economic si social fara precedent…

Surse de date:

1, Heinz Robert Heller, Optimal International Reserves, The Economic Journal, Vol. 76, No.302,1966, pp 296-311, Blakwell Publishing, Royal Economic Society.

2. IMF, World Economic OutlookDatabase

3. Wikipedia, List of country by external debt (2009).

4. IMF, List of country by nominal GDP ( 2009).

5. Wikipedia, List of country by foreign exchange reserves ( 2010).

Pentru zonaeconomica.ro, 

Conf.Dr.Ec.Nicolae Țăran, Catedra de Management, Facultatea de Economie si de Administrare a Afacerilor, Universitatea de Vest Timisoara.

Timisoara, 17 iulie 2010,

Prima oprire pe teren a ministrului transporturilor a fost pe tronsonul care face legătura dintre centura oraşului şi drumul judeţean Timişoara - Lugoj. Constructorul a depăşit deja bugetul iniţial alocat centurii după ce a construit cele două sensuri giratorii şi intersecţiile cu alte şosele. Acum autorităţile extind şi mai mult proiectul: vor iluminat public pe centură şi platforme de cântărire pentru tiruri. Există oare bani în bugetul Ministerului Transporturilor?

Dacă centura merge bine, nu acelaşi lucru putem să-l spunem despre construirea autorstrăzii Timişoara - Arad. Deja constructorul a anunţat că nu va termina drumul la timp din cauza unor situri arheologige descoperite în urma săpăturilor. Acestea ocupă 4,5 kilometri din autostradă şi opresc lucrul pe această porţiune cel târziu până în septembrie.

Autostrada Timişoara - Arad trebuie finalizată până în luna aprilie 2011. Însă deja termenul a fost amânat cu cel puţin 6 luni pentru partea de drum din Timiş şi cu 9 luni pentru cea din Arad.

17.06.2010, realizator : Caterina Ledrer / analogtv.ro 

Preluat de ZonaEconomica.ro, prin amabilitatea : analogtv.ro

Timisoara se prezinta la Belgrad

Sursa Foto : Timisoara.ro

În perioada 17 mai - 4 iunie, la Belgrad, la sediul Organizaţiei Naţionale de Turism din Serbia, va avea loc o expoziţie turistică „Visit Timişoara”. Expoziţia urmăreşte prezentarea oraşului de pe Bega ca destinaţie turistică, oferind informaţii, trasee, şi obiective turistice, servicii, posibilităţi de petrecerea timpului liber, locuri de cazare, şi informaţii despre evenimetele culturale.
Prin poziţia sa geografică favorabilă - în apropierea graniţei de vest a ţării şi la mai puţin de 700 km distanţă de 13 capitale europene - Timişoara este un oraş accesibil din punct de vedere al transportului. Cu o istorie de peste opt secole, oraşul adăposteşte un patrimoniu istoric şi cultural deosebit, cu un foarte important potenţial turistic. Cele peste 14.500 de clădiri istorice (care reprezintă întreaga istorie a arhitecturii europene, de la perioada barocă până la cea interbelică) formează astăzi cea mai mare rezervaţie de arhitectură din ţară, de o valoare deosebită atât pentru România, cât şi pentru Europa.

Un alt element definitoriu al oraşului îl constituie Canalul Bega, primul canal navigabil construit din România, care datorită parcurilor şi spaţiilor verzi amenajate de-a lungul malurilor sale, reprezintă una dintre cele mai atractive zone ale oraşului. Oraşul oferă, pe fundalul impresionant al centrului vechi, o combinaţie unică de manifestări artistice şi evenimente culturale pentru spectatorii de toate gusturile şi vârstele. Timişoara este singurul oraş din România care are teatre de stat ce pun în scenă piese în limbile română, germană şi maghiară. Există de asemenea o ofertă bogată de spectacole, festivaluri de muzică, film şi teatru, expoziţii de artă plastică şi multe altele, evenimente care se organizează în cadrul proiectului cultural “Timişoara - oraş deschis artelor” (Open art city). Timişoara se prezintă turiştilor ca o destinaţie multiculturală, modernă, dar care păstrează vie memoria timpurilor trecute, prin istoria fascinantă, valorosul patrimoniu cultural, dar care se remarcă şi printr-un bagaj bogat de experienţe culturale şi artistice.

13.05.2010 Sursa : Timisoara.ro

Sursa Foto : Sebastian Tătaru; adevarul.ro

Ungurii au deschis astăzi cel mai mare aquaparc-spa din Sud-Estul Europei. Investiţia e în buza României. În ultimii ani vecinii maghiari au reuşit să dezvolte o industrie remarcabilă de turism pentru sfârşit de săptămână. Natura nu-i ajută cu nimic. Au ridicat în câmp afaceri care înghit sume frumoase din buzunarele românilor.

De partea noastră a graniţei, în Vest, natura este sublimă, dar nefolosită cu desăvârşire. Toate staţiunile sunt caricaturi pe lângă centrele spa maghiare.

Comparaţia aceasta, vizibilă astăzi în turism, este valabilă în multe alte zone. De la starea jalnică a drumurilor româneşti, în contrast cu autostrăzile maghiare, până la mizeria din oraşele noastre, comparată cu ordinea de la vecini. Dacă opreşti românii pe stradă şi îi întrebi cine e vinovat, îţi vor spune că de vină e primarul, prefectul, guvernul, preşedintele, politicienii care fură.

Prea puţini vor admite că mizeria dintr-un oraş este atât de mare, pe cât e de mare nesimţirea trecătorilor. Puţini recunosc că se complac să dea şpagă pentru a fenta legea. Că preferă să tragă chiulul, în loc să pună osul la muncă. Majoritatea preferă să tolereze prostia şi nesimţirea, în loc să pună piciorul în prag, pentru că e mai comod sa laşi prostul în pace. Atitudinea pe care o avem fiecare dintre noi, în fiecare gest pe care îl facem, multiplicată în milioane de oameni, zugrăveşte tabloul dezastrului din România.

Citeste mai mult (pe: http://adevarul.ro)                                                 

26 Martie 2010, autor : Malin Bot / adevarul.ro

Timişoara;  Mălin Bot este redactor-şef Adevărul de Seară Timişoara

Preluat de Zonaeconomica.ro,

prin amabilitatea adevarul.ro