M43 jonctiune cu M5 zona Szeged

Unguri vor inaugura saptamina aceasta tronsonului care leagă oraşele Szeged şi Mako. Inaugurarea oficiala, e programata mai exact, pe 21 aprilie. Cei din Szeged au sărbătorit in acest weekend cu programe artistice, concerte, faptul că au scăpat de traficul infernal de camioane şi maşini, care le tranzita oraşul situat pe una din cele mai aglomerate rute central europene Deva - Arad - Budapesta - Viena.

Chiar si in aceste vremuri de criza traficul de pe acesta ruta importanta europeana are valori foarte ridicate si pare ca de la o luna la alta se inregistreaza valori din ce in ce mai ridicate. Astfel, in intraga zona Szeged - Arad impunindu-se solutii de infrastructura tot mai mai ingenioase. Vechea infrastructura a regiunii de drumuri nationale intrerupte de foarte multe treceri la nivel cu calea ferata, fara variante de ocolire a localitatilor abea mai face fata.  Zilnic se formează cozi interminabile pe segmentele din zonele cu trecere la nivel cu calea ferata, la intrarea in marile orase si in zona vamii Nadlac, iar cozile crează timpi de aşteptare foarte mari pentru şoferii care tranzitează regiunea si consum sporit de combustibil.

Tronsonul Seged Mako are o lungime de 32 km si citeva poduri spectaculoase, a costat 200 de milioane de euro, aproape 70 la sută din investiţie s-a realizat prin finanţări de la Uniunea Europeană, restul de aproape 30 la sută sunt fonduri plătite de statul maghiar, iar inaugurarea acestui important obiectiv constituie un frumos cadou de Paste oferit populatiei de catre administratia maghiara.

In imagine stadiul realizarii autostrazii Timisoara - Arad - Szeged

____ segmente in lucru;         ____ segmente finalizate  

18.04.2011, echipa zonaeconomica.ro

Consiliul Judeţean Arad, prin Direcţia Programe de Dezvoltare, Serviciul Proiecte cu Finanţare Internaţională, în parteneriat cu Nemzeti Infrastruktúra Fejlesztő Zrt din Ungaria, au depus, luna trecuta, proiectul „Construire drum de legătură Elek-Grăniceri” pentru finanţare în cadrul Programului de Cooperare Transfrontalieră Ungaria - România 2007 - 2013.

Pe partea română, proiectul prevede reabilitarea unui tronson de drum de 12,021 km din DJ 709J de la Sânmartin (sat aparţinând comunei Macea, jud.Arad) la Grăniceri. Sectorul de drum propus pentru modernizare, DJ 709 J, asigură legătura rutieră între localităţile Sânmartin şi Grăniceri cu frontiera cu Ungaria. Traseul începe în Sânmartin şi se termină în localitatea Grăniceri la intersecţia cu drumul judeţean DJ 709B.

Bugetul total al proiectului pe partea română este de aproximativ 3.230.000 de euro, din care 3.168.000 de euro finanţare nerambursabilă din Fondul European pentru Dezvoltare Regională şi bugetul de stat şi 64.654 de euro contribuţia proprie a Consiliului Judeţean Arad (2%) Proiectul a fost admis deja la finanţare şi a intrat în faza de precontractare.

Intraga infrastructura din zona transfrontaliera va cunoaste o dezvoltare substantiala pina in 2013.
O data cu aderarea la

Cresterea vitezei si a cantitatilor de marfuri transportate, cresterea, deci, a vitezei de derulare si a volumului de afaceri si cresterea turismului sint obiective pe care ambele parti le urmaresc, impreuna.

Partenerii din tara vecina au solicitat fonduri pentru proiectarea drumului 4444, care leaga practic toate localitatile din zona de frontiera a Ungariei cu Romania.
Este vorba de tronsoanele: Pitvaros - Mezohegyes - Battonya - Turnu ;  Dombegyhaz - Lokoshaza - Elek (Aletea) - Gyula si legaturile dintre Elek (Aletea) - Graniceri, Lakashaza - Curtici si Dombegyhaz - Variasu Mic.

Investitia ce tine de partea maghiara are in oglinda proiectul depus de Consiliul Judetean Arad pentru programul CBC 2004 “Reabilitare drumuri transfrontaliere: Variasu Mic - Frontiera Romania-Ungaria si Graniceri - Frontiera Romania - Ungaria”. Deasemenea realizarea unui pod peste Mureş la Semlac - centură Sud Oraş Pecica, tronsoanele Pecica  - Turnu,  Sânmartin - Socodor - Grăniceri - Şiclău - Pilu şi legătura Dorobanţi - Zona Liberă Curtici - frontiera Ungaria.

Astfel, daca in trecut rudele din aceste sate, de-o parte si de alta a  frontierei romano - maghiare, se vizitau cu trasura  pe drumurile de holde, de tara, in 2 -3 ani oamenii se vor putea vizita mai usor, cu masina, datorita dezvoltarii retelei de drumuri judetene din aceasta regiune.

13.04.2011, zonaeconomica.ro

2008 - 2011 ZE ® (zonaeconomica.ro) /All Rights Reserved

Autostrada Timisoara - Arad

Un numar de aproximativ 15 firme sint interesate de contractarea de lucrari pe tronsonul Nadlac - Arad al autostrazii Vestului. Pentru constructia tronsunului Nadlac - Arad se prevede un termen de 2 ani, numai ca la noi, atunci cind sint aduse in discutiie deja termene sau grafice de executie ale tronsoanelor de autostrazi apar automat numeroase voci in media, in rindul opiniei publice,  care exprima lipsa de credibilitate si pe buna dreptate avind in vedere ca pina in prezent toate proiectele de autostrazi din Romania sint mult intirziate, dincolo de orice limita admisibila.

La doi ani de la semnarea contractului pe tronsonul de autostradă Arad-Timişoara, lucrările sint deja in întârziere datorita sistarilor, in citeva rinduri si a neintelegerilor pe marginea acestui proiect intre autoritati, executanti, proprietarii de terenuri, pina si cu arheologii au trebuit rezolvate anumite situatii pentru ca acestia invocau “importanta” unor situri gasite de utilajele care actionau pe traseul autostrazii. Asa ca, până la aceasta ora avem finalizate doar 40 - 45 % din lucrarile la acest tronson.

Cele mai mari intirzieri am retinut ca sint la sectorul din jurul orasului Arad si asta din cauza a 2 mari probleme, aeroportul si cladirea Directiei Sanitar Veterinare Arad, care se afla amplasata chiar in mijlocul tronsonului de autostrada si trebuie demolata in totalitate.

Domnul Eusebiu Pistru a declarat in media ca aceste doua situatii se vor rezolva în cel mai scurt timp. Eusebiu Pistru este optimist şi mai spune că termenul de finalizare nu va fi cu mult întârizat. „Eu cred totuşi că până la începutul anului 2012, vom fi gata cu lucrările”, a adăugat secretarul de stat.

din Giarmata - Timisoara pentru zonaeconomica.ro

Bogdan Dragos

Timisoara 29.03.2011,

Este interzisa reproducerea partiala sau totala a textelor de pe acest site, in original sau traducere fara acordul scris al autorilor ©Copyright 2011 /Toate drepturile rezervate/All Rights Reserved

2008 - 2011 ZE ® (zonaeconomica.ro) /All Rights Reserved 

More and more citizens of Timisoara and Arad want a very fast transport connection between Timisoara - Arad and Szeged (Ungaria), in the future might look like high speed train Timisoara - Arad - Szeged (maglev), crossed over the road Nadlac - Mako.

Timisoara - centru

Arad - detalii din centru

In urma unor mailuri cu ocazia noului an, in care am primit sugestii, urari, dorinte pentru 2011 si poze interesante din 2010. In urma unora, care n-i s-au parut interesante, am facut un mic sondaj in zona noastra si am constatat ca din ce in ce mai multi cetateni din regiune isi  doresc o solutie pentru o conexiune foarte rapida intre Timisoara - Arad si Szeged.

2020 - maglev peste soseaua Arad - Szeged ?

Iar un cititor “vede” ca in viitor, cam asa ar putea arata  un tren (maglev) de mare viteza, care circula pe ruta Timisoara - Arad - Szeged traversind undeva … soseaua Nadlac - Mako.

N-i s-a parut indrazneata, interesanta si avangardista viziunea lui asa ca am postat poza si ne-am permis (cu voia dumnealui) un scurt comentariu despre noua tendinta a turismului care intra-adevar nu mai seamana cu cel din anii ‘80 - ‘90.

Da, frumos ! Aceste poze sint semnale care ne parvin pe mail si intr-adevar in zona respectiva exista un turism de shoping si de weekend relativ dezvoltat, de alt fel se si spera ca acest tip de turism, in viitor se va dezvolta ca unul  dintre principalele motoare economice a regiunii si al ambelor tari vecine, iar in prezent (daca il ajutam putin) ar putea  contribuii semnificativ la iesirea din recesiune a regiunii.

Vremurile de la inceputul aniilor ‘90, in care romanii faceau bisnita in pietele din Ungaria, au cam trecut si acum exista alte tipuri de relatii si alt nivel de  interese in planul vizitelor de-o parte si de alta a celor

Basilica Maria Radna - Lipova

 2 comunitati vecine.  Dar lasind la o parte turismul de afaceri care va creste substantial in urmatorii ani, ca urmare a cresterii nivelului de educatie economica a oamenilor din regiune, sigur ca principalul interes (si de masa, ca sa zicem asa) ramine turismul de shoping

(mai ales in perajma sarbatorilor).

Dar, pe de alta parte,  se remarca faptul ca din ce in ce mai multi unguri, de exemplu, isi doresc sa traga o fuga, de o zi,  pentru a vizita obiective turistice din Timisoara sau sa faca un tur al orasului Timisoara, deasemenea Mall-urile din cele doua orase, centru Aradului si multe alte obiective din Arad sint foarte apreciate vecinii nostri.  Sau celebra Basilica Maria Radna din Lipova, judetul Arad, (manastire catolica) un obiectiv foarte cunoscut si apreciat in judetele Ungariei de la granita cu Romania cit si centrul micului oras Lipova, de linga Arad, care este un adevarat monument istoric fiind foarte, foarte vechi.

In schimb, aradeni si timisorenii intervievati, de exemplu, isi doresc sa traga o fuga de o zi, in timpul weekendului,  pe la SPA-urile din zona Szegedului sa faca ceva shoping, sa descopere noi obiective de vizitat, noi lucruri de vazut sau pur si simplu sa iasa la plimbare prin centrul istoric al orasului, sa manince o pizza, sa bea o cafea sau o bere in Szeged. O relaxare la sfirsit de saptamina cu costuri minime  si fara a mai purta grija masinii

Aquapollis - Szeged

Szeged - terase in centru

Oamenii din anul 2011 nu mai au nervi sa se duca intr-o statiune si sa stea acolo, intr-un singur loc, 14 zile. Pentru ca dupa 2-3 zile incep sa se plictiseasca facind aceleasi lucruri. Cu exceptia celor care pleaca, prin agentii, in locatii exotice (insule etc) cumparind celebrele pachete “All Inclusiv” sau a celor care sint nevoiti sa mearga pentru tratamente, marea majoritate a turistilor vor prefera escapadele scurte din weekend.

Saptamina de munca (si viata in timpul saptaminii) este mult mai stresanta decit inainte de 1989, oamenii sint mult mai responsabili si mai constienti de faptul ca trebuie sa fie tot mai productivi si mai eficienti, acestia vor cistiga mai bine dar vor consuma mai multa energie si vor acumula, fizic si psihic, mai repede oboseala, care apoi va trebui rapid eliminata.

Datorita schimbarii ritmului de viata oamenii isi doresc programe de relaxare mai dese, dar mai scurte. Prin urmare din ce in ce mai multi oameni opteaza pentru turismul de weekend sau de o zi. Majoritatea acestora (sa-i numim “Euroturisti”) isi doresc (sau prefera) sa vada in fiecare weekend, o alta locatie (intr-o singura zi). Iar cei mai cu dare de mina, cei care isi permit sa cheltuie mai mult, pentru relaxare, vor sa vada in trei zile de weekend, trei locatii diferite. Este o caracteristica noua a turistului din ziua de azi. Iar aceasta caracteristica noua aduce, practic, cerinte noi din partea pietii. Iar, pe cale de consecinta, noile cerinte impun noi servicii si o noua infrastructura, adaptate noilor tendinte.

(seamana cu un cerc vicios, dar practic este o spirala constructiva)

12.01.2011, Echipa Zonaeconomica.ro

Este interzisa reproducerea partiala sau totala a textelor de pe acest site, in original sau traducere fara acordul scris al autorilor ©Copyright 2011 /Toate drepturile rezervate/All Rights Reserved

2008 - 2011 ZE ® (zonaeconomica.ro) /All Rights Reserved 

Privind la volumul de investitii in derulare din zona Timisoarei in general si in special, la cel mai recent eveniment, inaugurarea celei de-a treia cladiri a complexul futurist din Zona 700, Timisoara , economic, pare rupta de restul Romaniei. 50 de milioane de euro se vor baga in aceasta investitie, arata reportajul Caterinei Ledrer de la AnalogTV Timisoara :

“Timişoara se dezvoltă în plină recensiune. Şi nu pentru că autorităţile locale ar fi găsit vreo formulă magică de a combate criza economică, ci pentru că unii oameni de afaceri investesc în oraşul de pe Bega. Astfel, lângă piaţa 700 din Timişoara îşi dechide porţile o nouă clădire de afaceri în construcţia căreia un timişorean a investit 10 milioane de euro.

Clădirea de peste 9500 de metri pătraţi face parte dintr-un complex de 5 imobile. Până acum s-au inaugurat 3. La final, investiţia va fi de 50 de milioane de euro. Totul în mijlocul recensiunii care pe mulţi investitori i-a făcut să stagneze. Timişoreanul Ovidiu Şandor reuşeşte totuşi să aducă un plus pe piaţa economică a Timişoarei. Omul de afaceri spune că investeşte în viitor, iar un plan bun bate criza. Dar şi aşa, clienţii sunt cei care decid soarta afacerilor. Noul corp de clădire este deja ocupat în proporţie de 85%.
În complexul clădirilor de afaceri vor munci aproximativ 2000 de oameni, iar la construcţie au muncit tot timişoreni. Nici pentru întreaga Regiune 5 Vest investiţia nu este de neglijat.”

19.11.2010, autor : Caterina Ledrer / analogtv.ro

Sursa foto : zonaeconomica.ro

Dupa ce in urma cu cateva zile lucrarile la autostrada Arad - Timisoara au fost sistate, conform anuntului consortiilor Astaldi (Italia), POOR (Austria) si FCC Construction (Spania), iata ca lucrarile vor fi reluate la capacitatea maxima. 

Initial, Astaldi (Italia), POOR (Austria) si FCC Construction (Spania) au anuntat ca sisteaza lucrarile la autostrada, deoarece nu isi primisera banii pe facturile restante, in valoare de 25 de milioane de euro. In realitate, acestea n-au oprit treaba, doar au redus ritmul lucrarilor pin la cota de avarie, respectiv numarul subcontractorilor.

Intre timp Comisia Europeana a aprobat contributia financiara din Fondul de Coeziune al UE pentru constructia autostrazii Arad - Timisoara, cu tot cu centura Aradului, lucrare ce face parte din programul gestionat de Ministerul Transporturilor si Infrastructurii. Iar in urma acestei decizii, autostrada Arad-Timisoara va beneficia de 124.399.671 euro din Fondul de Coeziune al Uniunii Europene. Prin urmare, vor sosi banii de la UE, iar lucrarile vor fi reluate la capacitatea maxima, spun surse din cadrul Ministerului Transporturilor.

Autostrada Arad - Timisoara este parte a coridorului european care traverseaza Romania de la Nadlac la Constanta.

Prin realizarea autostrazii se estimeaza o reducere cu cel putin 70% - 75% a numarului de accidente pentru traficul intre Arad si Timisoara, respectiv pe Valea Muresului supara numita de soferi si “Valea Mortii” datorita numarului foarte mare de accidente. Deasemenea  se mai realizeaza si o reducere a timpului mediu de calatorie intre Arad si Timisoara de la 60 - 65 minute la 30-35 minute, precum si o reducere cu 7 % a costurilor de exploatare a autovehiculelor.

21.10.2010, Echipa Zonaeconomica.ro

Unele companii sfidează criza. Şi nu vorbim de marile corporaţii naţionale ci de o mică întreprindere din Timişoara. Patronii s-au gândit că o soluţie pe timp de criză pentru a-şi dezvolta afacerea este finanţarea europeană.

Aşa că au pus pe picioare un proiect, Uniunea Europeană l-a acceptat, iar cabinetul medical a primit peste 220 de mii de lei.

Material video preluat de ZonaEconomica.ro, prin amabilitatea : analogtv.ro

14.10.2010, realizator : Caterina Ledrer / analogtv.ro

Proiectul unui nou complex business din Timisoara de peste 17milioane de euro, a obţinut de curind finanţare europeană nerambursabila de peste 7 milioane de euro şi în cel mult doi ani centru va fi pe picioare. O mare parte din complex este deja ridicata in zona pietei 700. 

Proiectul a avut nevoie doar de un an de la implementare şi până la contractarea banilor. Totul s-a derulat in tim record. Aceasta dovedeste o data in plus ca acolo unde exista profesionisti, se lucreaza cu mare seriozitate si rezultatele sint pe masura.   

Cele peste 7milioane de euro obţinuti de investitorii din Timisoara constituie cea mai mare suma oferită până acum mediului privat din fondurile UE.

Transformata in lei, valoarea totală a proiectului este de peste 71 de milioane de lei. Din care investitorul  primeşte însă aproape 30 de milioane de lei de la Uniunea Europeană, prin accesarea fondurilor nerambursabile.

Dezovltatorii se aşteaptă să atragă 25 de întrerinderi mici şi mijlocii şi să creeze peste 300 de locuri de muncă.

Proiectul de dezvoltarea a centrului de afaceri are termen de execuţie de 24 de luni.

Prin acest proiect se doreşte nu doar ridicarea unui compex business, ci şi dezvoltarea zonei adiacente, prin construcţia de parcări şi modernizarea Pieţei 700.

12.10.2010,Echipa Zonaeconomica.ro

Material video preluat de ZonaEconomica.ro, prin amabilitatea : analogtv.ro

13.10.2010, realizator : Ioana Ciurlea / analogtv.ro  

Sirbii si italienii simt din ce in ce mai acut nevoia de a se lega de Timisoara printr-un serios proiect de infrastructura.

Sirbii si italienii au cerut de curind Uniunii Europene recunoaşterea traseului Timişoara - Vršac - Belgrad  - Bar - Bari ca şi drum european si implicit ca un coridor important al infrastructurii Uniunii. 

Zeci de mii de companii din sudul Italiei si din zona Sicilia faolosesc intens, de citiva ani incoace, acest traseu pentru a ajunge în România. Deasemenea italienii mai sustin si apropierea Serbiei de UE.

Ambasadorul Italiei la Belgrad, Armando Varicchio, a si afirmat zilele trecute in masmedia că ţara sa susţine acest proiect de construcţie a Coridorului 11 deoarece va duce Serbia mai aproape de UE. În acelaşi context, ambasadorul român în Serbia, Ion Macovei, a apreciat ca acest nou tronson rutier care să conecteze Italia, Muntenegru, Serbia şi România, este foarte important pentru România.

Ministrii de resort din Italia, Muntenegru, Serbia şi România au inaintat un document in acest sens Uniunii Europene la finele lunii septembrie, urmand ca pe 15 octombrie, cererea să fie luata in discutie de catre  Comisia Europeana.

După această etapă, dacă traseul va fi aprobat, vor putea fi primite fonduri pentru implementarea proiectului şi se vor putea începe lucrările în ritm mai alert.

Ministrul muntenegrean al Transporturilor, Andrija Lompar, a declarat că dacă toate părţile vor fi de acord, traseul ar putea fi extins de la Timişoara la Bucureşti.

Pentru inceput autostrada va lega Romania (prin Timisoara) de coasta de sud a Mării Adriatice.

Când va fi gata, autostrada de la graniţa României şi până la Bar (in Muntenegru) va număra aproximativ 560 de kilometri, din care 400 pe teritoriul sârbesc, iar 160 de kilometri în Muntenegru.

Potrivit autorităţilor sârbe, pe teritoriul României autostrada ar avea o lungime de circa 100 de kilometri - de la graniţă până la autostrada Arad -Timişoara, parte a Coridorului IV paneuropean.

Reportaj realizat de Echipa  ZonaEconomica.ro

Timisoara,05.10.2010

Este interzisa reproducerea partiala sau totala a textelor de pe acest site, in original sau traducere fara acordul scris al autorilor ©Copyright 2010 /Toate drepturile rezervate/All Rights Reserved

Arad

   Urmare a mediatizarii din ce in ce mai intense a celor trei orase din zona transfrontaliera romano-magiara, care se fac remarcate prin tot felul de proiecte/initiative economice commune, acestea par fi percepute, tot mai mult, ca fiind noii “tigrii economici” ai acestei regiuni a Europei Centrale.  

    Timisoara, Arad si Szeged, “tigrii” euroregiunii , par a fi hotarati sa reziste in “Triunghiul de Fier” in fata crizei economice.

     In numai 3 ani de la intarea Romaniei in UE, stergerea granitei romano-maghiare a dus la apatitia in zona judetelor Timis, Arad, Csongrad a unui pol de dezvoltare bine conturat deja.  Asezata geostrategic pe ruta Istambul - Viena, pe axa Est-Vest, respectiv pe frontiera romano-maghiara pe axa Nord-Sud, regiunea celor trei judete este printre cele mai intens traficate din Europa.

    Mentalitatea regiunii impune o dinamica  economica sustinuta in ciuda crizei cu care se confrunta. In scurta vreme de la stergerea granitei atit romanii cit si ungurii  au devenit extrem de pragmatici, mult mai pretentiosi si mult mai atenti la realitătile zonei.

   Timisoara (cu un PIB 8.907 eu/locuitor/2009) si Aradul (cu un PIB 6.572 eu/locuitor/2009) constituie, la ora actuala, coloana vertebrala a acestei regiuni de crestere economica sustinuta. Cine a parcurs cu masina regiunea poate usor sa remarce - pe linga necesitatea urgenta de finalizare a autostrazii - ca aceste orase au iesit deja cu mult in afara perimetrului lor din 1989, iar zona dominata de cei doi poli de dezvoltare (Timisoara si Arad) tinde incet, incet sa devina un adevarat Megalopolis. In ceea ce priveste, dinspre partea magiara, Szeged-ul (cu un PIB 7.247 eu/locuitor/2009) se apropie parca, tot mai mult de granita cu Romania, ajungand intr-un final sa urbanizeze tot ce intilneste in cale pina la Mako. Nu mai vorbim de infrastructura lor impresionanta care asteapta deja sa fie legata/conectata la cea de la noi.

Szeged

Afectata de criza, media PIB-ului regiunii celor 3 judete Arad, Timis, Csongrad (Szeged) conform ststisticilor pe 2009 era de  7.575 eu/locuitor, dar si asa este cu mult peste media PIB-ului pe Romania de 5.467 eu/locuitor.

   Intr-un viitor nu prea indepartat, Aradul si Timisoara, impreuna cu localitatile de pana la Szeged, vor deveni o aglomerare de peste un milion de locuitori. Iar PIB-ul acestei aglomerari regionale, in cca 7-8 ani ar putea trece de 10.000 eu/locuitor.   

Aradul, Timisoara si Szegedul au fara indoiala un mare viitor comun.

Autoritatile locale din ambele parti au ajuns deja sa inteleaga foarte repede ca au atatea lucruri in comun si atitea oportunitati reale de viitoare beneficii incat va deveni contraproductiv sa nu organizeze o strategie de administrare comuna a regiunii. Prin urmare, mai de vreme sau mai tirziu, vor opta pentru o administrare comuna a regiunii, ca parteneri, de-o parte si de alta a granitei, in vederea unei mai bune/eficiente gestionari acestor beneficii reale. Vor dezvolta impreuna proiecte economice tot mai mari pentru ca o cere necesitatea (reala) a comunitatii locale de adaptare la noul stil de viata.

Noi cai de comunicatie vor trebui dezvoltate in comun.

Timisoara

Se spune ca ar exista dorinta - foarte avangardista - a comunitatii locale, de  dezvoltare, in viitor, a unui sistem de transport maglev, un tren de mare viteza, pe levitatie magnetica, intre cele trei orase. Deasemenea comunitatea locala  isi doreste sa fie deservita de un aeroport international comun si sa dezvolte o cale navigabila. Sigur ca aceste intentii curajoase par de neatins pe fondul acestei crizei, dar ele sint expresia mentalitatii pe care o au oamenii din aceasta regiune, atiat romanii cit si ungurii. O mentalitate de un pargmatism extraordinar. Pragmatism care s-a cultivat in scurta vreme si care era de neinimaginat in urma cu 10 -15 ani.

Timisoara si Segedul, de pilda, au de multa vreme sistemele de parcare adaptate astfel încât abonamentele si tichetele de parcare sint perfect valabile în ambele localităţi. Prin urmare oricine isi ia un abonament de parcare in Szeged si da o fuga pina la Timisoara, cu acelasi tiket, poate parca pe orice strada in Timisoara.

In linii mari, pentru viitor se urmareste, de comun acord, interconectarea tuturor sistemelor, de sanatate, invatamint, politie, transporturi si asa mai departe.

Insa rămâne de văzut cât de mult vor şti cele trei judeţe din triungiul de graniţă să-şi promoveze pe viitor proiectele comune în faţa guvernelor celor două ţări, numai ca realitatile politico-economice din aceasta regiune imping lucrurile poate mai repede si mai departe decat unii oameni sunt dispusi sa accepte.

Pur si simplu, acesta este viitorul european al celor trei mari orase de la granita romano-maghiara.

 Cu toate intentiile de proiecte avangardiste criza economica se simte si aici puternic. Dar paradoxal oamenii nu sint atit de nemultumiti din cauza instalarii recesiunii cit din cauza fiscalitatii pe care atit romanii cit si ungurii o considera ca fiind excesiva si ca o frina in calea dezvoltarii.

Entuziasmul de la integrarea Romaniei in UE a mai scazut. Lumea a intrat si aici intr-o oarecare rutina, intr-un  “stand by” sau incercare de trecere cu bine peste aceasta criza.  

Dar  “tigrii euroregiunii”, par a fi mai hotarati ca oricind sa reziste in “Triunghiul de Fier” in fata crizei si este foarte posibil sa reuseasca, pentru ca triunghiul Timisoara-Arad -Szeged este deja un exemplu despre ce inseamna integrare Europeana. Un exemplu despre ce inseamna sa lasi la o parte mentalitati si obiceiuri invechite si sa produci solutii reale. Iar solutiile reale la problemele oamenilor aduc intodeauna iesirea din orice necazuri….. si mai apoi aduc prosperitate si cresterea calitatii vietii.

Pentru zonaeconomica.ro, Euroregional Daily Report, ec.Bogdan Dragos

Arad, 15.09.2010  

Învăţământul din judeţul Timiş are un nou concurent. Este vorba despre şcolile din Ungaria.Intrarea în spaţiul Schengen face ca elevii de naţionalitate maghiară din localităţile înşirate de-a lungul graniţei să renunţe la şcoala din localitate şi să facă o navetă, de doar câţiva kilometri, până în Ungaria, ca să urmeze cursurile de aici. Sunt primiţi cu braţele deschise, pentru că şcolile maghiare primesc finanţare pentru fiecare elev în parte.[...]

 
  Dacă turismul are de suferit în 2010, mini vacanţele de weekend au explodat vara acesta. Explicaţia este una simplă. Oamenii preferă un concediu scurt şi ieftin, decât o săptâmână în destinaţii îndepărtate.

Iubitorii de munte, din regiunea de vest sunt interesaţi de Semenic, Retezat sau chiar de staţiunile montane din afara ţării noastre. Cei care preferă însă soarele şi bălăceala merg în mini vacanţe în staţiunile Băile Felix şi 1 Mai sau la ştrandurile din Ungaria.

Preţurile nu sunt tocmai mici, însă oferta este pe măsura costurilor, spun agenţii de turism.

20.August.2010, Reportaj realizat de Ioana Ciurlea / analogtv.ro

Sursa : analogtv.ro
Material video preluat de ZonaEconomica.ro, prin amabilitatea : analogtv.ro