Autostrada Arad-Timisoara a fost inaugurata simbata (16.dec.2011).

“Este încă o victorie a lui «da, se poate», împotriva negativismului. O victorie a «da, se poate face un lucru temeinic, bun, şi la timp». Se vede faptul că dacă aloci bani mai mulţi pentru infrastructură lucrurile încep să se vadă. Faptele sunt cele care vorbesc.” A spus Premierul Emil Boc in discursul de inaugurare. “„O felicit în primul rând pe doamna ministru (Anca Boagiu – n.r.) pentru că din nou a dat dovadă de pragmatism şi s-a ţinut de cuvânt.” A mai spus Premierul Emil Boc.

“Cred că va fi un mult aşteptat cadou de Crăciun pentru cele două mari oraşe din vestul României, dar şi pentru cei în tranzit.” Gheorghe Falca - Primarul Aradului

Autostrada A1 tronsonul Timisoara - Arad

Sursa : bogdymol/youtube.com
Centura Arad Sud

Sursa : bogdymol/youtube.com

>

> 

Arad South Interchange

Arad South-West Interchange

>

Tronsonul Timisoara - Arad finalizat in proportie de 98%

Autostrada Timisoara - Arad inaintea inaugurarii

Timisoara - Arad autobahn / Timisoara - Arad highway before the inauguration

Autostrada Timisoara - Arad intrarea in jud.Arad dinspre Timisoara

Sursa foto : iuli@skyscrapercity.com  

Autostrada Timisoara - Arad lucrari la nodul de la Ortisoara, inaintea inaugurarii /

Timisoara - Arad autobahn, arbeiten an der Ortisoara Interchange vor dem Öffen 

/ Timisoara - Arad highway works on Ortisoara Interchange, before the inauguration

Autostrad Timisoara - Arad, Ortisoara interchange

Sursa foto : iuli@skyscrapercity.com

Timisoara - Arad …ultimele retusuri / Timisoara - Arad autobahn

Timisoara - Arad highway

Autostrada Timisoara - Arad

Sursa foto : iuli@skyscrapercity.com

Multumim iuli@skyscrapercity.com
15.12.2011 Timisoara

Conf.Univ.Ing.Dr.Nicolae Taran

După cum este cunoscut, acum câteva zile Banca Centrală a Austriei a recomandat  băncilor austriece să gestioneze cu foarte mare prudență capitalul investit in sistemele bancare din Europa Centrală și de Est datorită acutizării crizei economico-financiare din această zonă. Drept urmare, o posibilă restrângere a activității băncilor cu capital austriac din România (BCR, Raiffeisen Bank și UniCredit Țiriac Bank) a generat la București teamă, preocupare și multă frustrare. Dar cât de justificată este decizia Băncii Centrale a Austriei ? Și câtă încredere mai pot avea  locuitorii României in sistemul lor bancar ?

În opinia mea, noile reglementari bancare de la Viena sunt pe deplin justificate in cazul  României. De ce ?  Pentru că eficiența financiară a sistemului bancar din România s-a depreciat dramatic în ultimii trei ani. Datele din următorul tabel reflectă foarte clar aceast declin.

Intr-adevăr, din datele prezentate rezultă că la sfârșitul lunii septembrie 2008  băncile din România inregistrau un profit net anualizat de 5,26 miliarde lei, pentru ca după exact trei ani aceleași bănci să inregistreze o pierdere anualizată de peste un miliard lei, deși activele bancare totale și  activele bancare proprii s-au majorat semnificativ în perioada menționată: cu 11,57% , respectiv cu 16,71%. Cu alte cuvinte, deși cele 41 de bănci din România și-au majorat capitalul propriu cu peste un miliard  euro în ultimii trei ani, rentablitatea activelor  proprii  a scăzut dramatic : de la 19,41%, la -3,37%. În aceste circumstanțe nefavorabile, recentele reglementări și recomandări ale autorităților bancare austriece sunt perfect justificate, în timp ce frustrările zgomotoase ale  politicienilor români sunt, ca deobicei,  nejustificate și populiste.

Dar ce anume a determinat această gravă depreciere a rentabilității capitalului bancar, mai ales în cazul celor 8 sucursale bancare cu capital străin  care dețin în acest moment 84.6% din  totalul activelor bancare din economia României ? Fără îndoială, această evaporare  generalizată a profiturilor bancare implică intr-o anumită măsură incompetență managerială și profesională. Dar acest factor cauzal este, în opinia mea, un factor secundar și nu principal.  Pentru că principala cauză a declinului generalizat al eficienței sistemului bancar românesc  din ultimii trei ani este identică cu cea care a determinat grava recesiune  din perioada 2008 - 2009: în Romania ultimului deceniu consumul a devansat în mod sistematic competivitatea sectorului real al economiei și din acestă cauză a devenit la un moment dat nesustenabil. Cu alte cuvinte, în România factorii determinanți ai creșterii economice explozive din perioada 2000 - 2008 au vizat in mod preponderent creșterea consumului și nu reducerea deficitului de competitivitate din economia reală. Astfel, în perioada decembrie 2001 - decembrie 2008 media ponderată anuală a consumului final a fost de  96,4% din produsul intern brut nominal ( PIB ), iar cea a importurilor nete ( importuri - exporturi ) -  de 13,3 % din PIB. Inevitabil in raport cu acest excces consumist și cu aceast deficit major de competivitate, datoria externă a crescut în perioada menționată de la 14,7876 miliarde euro  la 72,3544 miliarde euro. Ar mai fi de menționat că ceastă dinamică vicioasă a consumului final, a competivității si a indatorării externe  s-a perpetuat și în perioada decembrie 2008 - decembrie 2010, când media ponderată anuală a consumului final a fost de 86,4% din PIB, cea a deficitului comercial -  de 8,05% din PIB, iar indatorarea externă a crescut cu 20,1156 miliarde euro. Datele prezentate în continuare reflectă cu claritate această relație directă dintre consumul nesustenabil și  deficitului de competitivitate din ultimul deceniu, pe de o parte, respectiv dinamica extrem de riscantă a îndatorării externe, pe de altă parte.

Din cele prezentate rezultă, deci, că în cazul unei economii în care sectorul real nu este suficient de competitiv, nici băncile nu pot face minuni, oricât de capabili și de inspirați ar fi cei care le conduc. Din acest motiv, băncile din România, inclusiv cele cu capital străin, nu pot fi trase la răspundere, ca să zic așa, pentru exccesul consumist și pentru lipsa acută de competivitate din ultimul deceniu al sectorului real al economiei românești. Evident, băncile străine, care dețin aproape 85% din activele sistemului bancar românesc, au avut o contribuție importantă, la fel ca și celelalte companii multinaționale care au investit in România, în ceea ce privește finanțarea creșterii explozive a produsului intern brut și a consumului final din perioada 2001 - 2008.  La fel de evident este și faptul ca aceste bănci au obținut profituri foarte mari în perioada menționată, profituri care s-au volatilizat insă in ultimii trei ani de recesiune și de stagnare economică. Cu toate acestea, datele  anterioare indică o certă stabilitate și fezabilitate a băncilor din România. Astfel, valorile foarte apropiate de nivelurile optime ale raportului credite/depozite, respectiv ale efectului de levier ( raportul capital propriu/capital total ) indică un risc mediu de insolvabilitate extrem de redus a  sistrmului bancar românesc în ansamblul său. Ținând cont și de faptul că băncile din România și-au majorat  activele cu aproape 11 miliarde euro în ultimii trei ani, rezultă că riscul de insolvență a  sistemul bancar românesc este cu mult mai redus comparativ cu cel din Ungaria, Bulgaria și Polonia, ca să nu mai vorbim de cel din Grecia, Irlanda, Italia, Spania, Belgia si Franța. Ceeea ce reprezintă o remarcabilă performanță in aceste vremuri grele!

  Este vorba de un paradox, nu ?   Cum poate fi explicat faptul ca sistemul bancar românesc s-a dovedit a fi cu mult mai fezabil comparativ cu celelalte sectoare ale economiei românești ?  În opinia mea, această disjuncție paradoxală reflectă, pe de o parte, aversiunea bancherilor din România pentru planurile de afaceri dubioase sau exccesiv de costisitoare și de  riscante, respectiv eficacitatea remarcabilă a reglementărilor și a deciziilor Băncii Naționale a României ( BNR ). Cu alte cuvinte, un bancher bun nu este  doar un om cu inimă de piatră, așa cum spun răuvoitorii, ci un om prudent, inteligent și eficace. Asta nu inseamnă că toți bancherii au un asemenea har. Există, din păcate, și bancheri lipsiți de har și chiar necinstiți. Dar aceștia reprezintă, cel puțin in România ultimilor ani, excepția și nu regula. Ce bine ar fi să ințeleagă toate astea și așa zișii oameni politici sau oameni de afaceri din România care invinovățesc băncile și BNR-ul de propria impotență în ceea ce privește creșterea competivității companiilor și mai ales a exporturilor…

Surse de date:

• 1. Banca Națională a României, Indicatori agregați privind instituțiile de credit, Septembrie 2011.
• 2. International Monetary Fund, World Economic Outlook Database September 2011.
• 3. United Nations, International Trade Statistice Yerbook, 2010.
• 4. Banca Națională a României, Structura datoriei externe, Septembrie 2011.

Pentru zonaeconomica.ro,

29.11.2011, Timisoara, Conf.Dr.Ing.Nicolae Taran

Este interzisa reproducerea partiala sau totala a textelor de pe acest site, in original sau traducere fara acordul scris al autorilor ©Copyright 2011 /Toate drepturile rezervate/All Rights Reserved

2008 - 2011 ZE ® (zonaeconomica.ro) /All Rights Reserved

Joi,  in 20 octombrie 2011, au fost deschise şantierele pe tronsonul de autostrada Arad - Nadlac. Concomitent au fos demarate lucrarile si pe tronsoanele autostrăzii Sibiu - Orăştie, dar şi pe lotul Timişoara - Lugoj, toate apartinind Coridorului IV Paneuropean. In total 65 de km de autostrada au intrat in santier.

Autostrada Arad - Nădlac are 38 de kilometri iar eforturile care se concentreaza pe aceasta lucrare in prezent seamana cu un ultim asalt pina la conectarea fizica, efectiva, a infrastructurii noastre la infrastructura europeana. Contractele au fost semnate în luna iunie. Termenul de finalizare prevazut : primăvara anului 2013. Autostrda va avea 4 ani de garanţie, constructorii cistigatori ai licitaţiei publice fiind SC Romstrade, care construieşte lotul 1 şi SC Alpine din Austria, constructorul de pe lotul 2(nod rutier cu centura Aradului).
Traseul autostrăzii a fost deja conturat şi decopertat.(vezi video)

Sursa : youtube.com
Prezentare Bonus
Centura Sibiului Completa - Autostrada
Ring Autobahn - Sibiu - Romania

Sursa : youtube.com
Santier tronsonul Sibiu - Orastie

Sursa : youtube.com
Arad - Timisoara 90%-95% finalizata
Arad - Nadlac - decopertata, intrata in santier

Conf.Univ.Dr.Ing.Nicolae Taran

Cu foarte putin timp in urma, agentia Associated Press a difuzat o stire senzationala: Angela Merkel si Nicolas Sarkozy au cazut de acord, la Paris, ca este necesara infiintarea de urgenta a unui guvern economic care sa supervizeze planificarea, organizarea, conducerea si controlul activitatilor fiscale si bugetare ale celor 17 tari care fac parte din zona Euro. Cu alte cuvinte, in foarte scurt timp este foarte probabil ca zona Euro sa devina un stat federal in ceea ce priveste managementul fiscalitatii, actuale natiuni din aceasta zona urmind sa devina  un fel de landuri subordonate din punct de vedere fiscal-bugetar unei autoritati fiscale supranationale. Desigur, decizia Angelei Merkel si a lui Nicolas Sarkozy este una informala. Insa, tinind cont de faptul ca pina acum deciziile germano -  franceze au devenit litera de lege chiar si atunci cind anumiti lideri sau guverne din UE au incercat sa-si exercite dreptul de veto, sunt convins ca federalizarea fiscala si nu numai a zonei Euro va deveni in citeva luni efectiva. Foarte curind, deci, New European Order !

In opinia mea,  centralizarea managementului fiscal - bugetar al zonei Euro nu reprezinta o mare surpriza, asa cum a fost, de exemplu, disparitia URSS-ului. Chiar daca aceasta decizie va fi extrem de contestata in Grecia, Irlanda , Italia sau Spania, ea va fi acceptata in cele din urma de opinia publica din zona Euro si din UE. Pentru ca fara aceasta unificare de facto a fiscalitatii, sansele de supravietuire ale zonei Euro si ale UE ar fi minime. De ce ? In primul rind, pentru ca proiectul numit moneda comuna Euro s-a dovedit a fi insuficient de fezabil, in sensul ca  Banca Centrala Europeana ( BCE ) , banca care pune in circulatie sau scoate din circulatie aceasta moneda, nu are dreptul legal de a fi un creditor de ultima instanta al guvernelor din zona sa de competenta. Cu alte cuvinte, faptul ca in zona Euro nu a existat pina acum o autoritate fiscala care sa aiba dreptul de a solicita BCE emiterea de moneda versus eurobonduri a reprezentat un imens handicap al monedei unice europene. Spre exemplu, daca acum citeva luni ar fi existat la Bruxelles o autoritate fiscala dupa chipul si asemanarea celor de la Londra sau Washington, aceasta autoritate ar fi solicitat BCE sa emita citeva zeci de miliarde de euro in schimbul unor eurobonduri, iar acesti bani ar fi fost acordati guvernului grec pentru a nu intra in incapacitate de plata. Ulterior, pentru a preveni inflatia, BCE ar fi putut vinde cu usurinta aceste bonduri rusilor sau chinezilor si in acest mod datoria guvernului grec ar fi fost finantata de creditori externi, iar emisiunea BCE ar fi fost sterilizata fara nici un fel de probleme. Nimic mai simplu, nu ? Nu procedeaza in acelasi mod Londra si Washingtonul ? Spre deosebire , insa , de Banca Angliei si de FED, BCE a fost proiectata pentru o structura statala de tip asociativ, o structura in care deciziile de interes comun se adopta prin regula consensului. De aceea , solutionarea unei probleme atit de insinifiante din punct de vedere strict tehic, asa cum a fost colapsul financiar al Greciei, a creat atitea batai de cap liderilor de la Bruxelles. Ca sa nu mai vorbim de imensa frustrare a grecilor si de nenumaratele profetii despre iminenta disparitie a zonei Euro si a UE. Cu toate acestea, autoritatile UE au solutionat in timp real o criza care putea deveni extrem de periculoasa. Astfel, saptamina trecuta BCE a facut o miscare surprinzatoare: a cumparat toate bondurile scadente ale guvernului italian si ale celui spaniol. Imediat, turbulentele de pe pietele financiare europene s-au atenuat. De ce ? Pentru ca prin avalizarea de catre BCE bondurile italiene si spaniole au devenit eurobonduri, iar din acel moment moneda unica europeana a devenit o valuta globala, la fel ca si dolarul . Spre deosebire insa de dolar sau de lira sterlina, utilizata din ce in ce mai  rar ca rezerva valutara, moneda unica europeana este in noile conditii cu mult mai fezabila. Din acest motiv important, moneda europeana va deveni pe termen scurt extrem de atractiva si va substitui dolarul in rezervele valutare ale noilor puteri financiare globale: China si Rusia. Datele prezentate in continuare reflecta foarte clar faptul ca moneda unica europeana este net superioara dolarului .

% din PIB (2010)

Intr-adevar, datele din tabelul precedent indica o neta superioritate a zonei Euro in comparatie cu performantele macroeconomice ale SUA si ale Marii Britanii. Astfel, in zona Euro se economiseste de aproape doua ori mai mult si se consuma cu  17% mai putin  decit in Marea Britanie si SUA. Ori fara economisire nu pot fi finantate investitii si nu pot fi create noi locuri de munca. Datorita unei motivatii cu totul exagerate pentru consum si importuri si a unui total dezinteres pentru economisire si investitii, economiile SUA si ale Marii Britanii se afla acum intr-o faza de colaps investitional , de unde si imensul risc de insolventa.

In sfirsit, pentru cei care mai au prejudecati de tip neoconservator, datele anterioare sunt socante. Intr-adevar, cu rate ale fiscalitatii de 17,5%  si de 20,3%  economiile Indiei si ale Chinei sunt cu mult mai dezetatizate, mai libere, compartativ cu economiile SUA si ale Marii Britanii, unde ratele fiscalitatii sunt cu mult mai mari: 30,5 %, respectiv 36,4%. Cum poate fi explicat faptul ca in China, unde sistemul politic este de tip marxist, exista un sector privat al economiei de aproape 80%, iar in SUA, unde libertatea politica este foarte mare,  sectorul privat al aconomiei este mai mic de 70% ? Nu in ultimul rind, datele anterioare indica foarte clar ca sintagma economii  emergente utilizata in cazul Chinei, Indiei si Rusiei reprezinta o contradictie in termeni, deoarece dezvoltarea exploziva a acestor economii nu a fost determinata de investitiile straine din Occident, ci de motivatia pentru economisire, pentru investitii, pentru competivitate si pentru moderarea consumului. Din acest punct de vedere, a denumi drept economii emergenta economiile unor tari ca si China, unde se economiseste 53,9%  si se consuma doar 43% din PIB,  sau Rusia, unde exporturile nete ( exporturi - importuri ) reprezinta 11.5% din PIB , reprezinta o grava si inadmisibila eroare.

Surse de date:

• 1. UN, International Trade Statistics Yerbook, 2011.
• 2. IMF, World Economic Outlook Database, 2011.

17.08.2011, Timisoara, Conf.Dr.Ing.Nicolae Taran

Dan Suciu : O scadere drastica am vazut aztazi pe toate pietele de tranzactionare [...]

Andrei Postelnicu : Reactia pietelor spune totul (n.n. in ceea ce priveste credibilitatea oficialilor europeni)[...] cota de credibilitate a clasei politice europene, in ceea ce priveste orice masura care tine de abordarea crizei economice, este foarte foarte şifonata.[...]

Andrei Postelnicu : Toate semnele financiare ne spun ca aceasta credibilitate s-a evaporat de mult.[...] Pietele financiare nu mai cred in capacitatea politicienilor de a ataca aceasta criza[...] Criza de credibilitate este enorma[...] Notiunea de competenta ca manageri de tara, a unor oameni politici, este pusa sub un mare semn de intrebare [...]prin reactia bursiera)[...]

Sursa : webtv.money.ro

09.08.2011,zonaeconomica.ro

Pietele nu mai cred in capacitatea politicienilor de a rezolva problemele.

Sursa foto : cnbc.com

Vineri seara Standard & Poors a scazut ratingul Americii. Pentru prima oara in istorie Statele Unite si-au pierdut ratingul tradițional AAA+ iar noul rating este AA+.
Agenția Standard & Poors si-a justificat decizia spunând ca înțelegerea de la Casa Alba, prin care urmează sa se taie 2,1 trilioane de dolari din cheltuielile statului, nu merge suficient de departe.

Sursa : marketwatch.com

În timpul discursului plin de încurajări al lui Obama, NASDAQ a trecut de la scăderea de minus - 4% pe care o avea înainte de discurs la una de minus -6,19%, în timp ce S&P 500 și-a adâncit scăderea la -5,83%.

Sursa : capital.ro

In Europa, Președintele Băncii Centrale Europene spune :
“Suntem intr-o perioada de mare incertitudine, nu numai in zona euro, ci la nivel global”.

Piata noastra a fost pur si simplu spulberata de unda de soc.

Sursa foto : sfin.ro

Bursa locală a înregistrat luni cea mai mare scădere din Europa, iar companiile listate au pierdut 1 mld. euro din valoare într-o zi. Bursa de Valori Bucureşti (BVB) s-a prăbuşit luni 8 august cu 7,41%, cel mai puternic declin din ultimele 15 luni. Unele acţiuni au scăzut cu peste 10%, sub presiunea corecţiilor severe de pe pieţele europene.[...]Bursa de la Bucureşti a atins minimul din mai 2010. OMV Petrom (simbol bursier SNP), cea mai mare companie din România, a pierdut 7,83% din valoare pe Bursă, în timp ce acţiunile Băncii Transilvania (TLV), cea mai mare bancă cu capital românesc, s-au depreciat sever cu 12%.

Amplitudinea corecţiilor a fost generată de faptul că bursa de la Bucureşti este o piaţă periferică, dominată de speculatori şi caracterizată prin lichiditate scăzută.

Sursa : zf.ro

>

CNN, Richard Quest

08.08.2011, zonaeconomica.ro

Sursa foto : bogdymol /skyscrapercity.com
Podul peste Mures  din cadrul  celei  mai importante lucrari de infrastructura din Romania va uni doua dintre cele mai puternice regiuni economice ale Romaniei, Banatul si Crisana, iar de la el incolo putem spune ca se lucreaza efectiv la tronsonul de cuplare a Romaniei de Occident.

Podul peste Mures, de pe tronsonul autostrazii de la Arad este cel mai relevant simbol al materializarii unui vis de ani si ani de zile al romanilor, conectarea Romaniei de Occidentul Europei.

In alta ordine de idei se poate spune ca finalizarea podului autostrazii Arad - Timisoara,  unirea celor doua maluri ale Muresului pentru prima data printr-un asemenea element de infrastructura si continuarea lucrarilor spre Nadlac este intr-adevar simbolul fizic al cuplarii - in sfirsit - a Romaniei de Occidentul Europei.

Va fi sărbătoare cu lume multa, oficialităţi şi şampanie la Arad, pe malul Mureşului, pe data de 28 iulie.

Evenimentul este planificat minutios fiind extrem de asteptat.

In 28 iulie, la ora 11.00, la podul care va trece peste râul Mureş,  sunt aşteptaţi să se prezinte mai toţi oficialii locali, reprezentanţi ai Ministerului Transporturilor şi cei ai firmei care realizează în aceste luni podul, respectiv centura ocolitoare a Aradului în regim de autostradă.  

Potrivit presei locale, in urma cu citeva zile,  primarul Gheorghe Falcă a anuntat ca  in ultima joi a lunii iulie, mai exact pe data de 28, la ora 11.00  ”se va turna ultima porţiune de beton,  cele două maluri ale Mureşului vor fi unite prin podul de pe autostradă şi se va trece, simbolic peste râu”.

La ultima întrevedere oficială, constructorii au dat asigurari  secretarului de stat Eusebiu Pistru că de la finele acestui an - dupa luna septembrie, incolo -  pe pod se va putea circula, ca de altfel şi pe toată autostrada Arad-Timişoara.

Deasemenea, Ministrul Anca Boagiu a declarat, cu ocazia celei mai recente vizite la autostrada Arad - Timisoara, că autostrada Nădlac-Arad va intra în faza de execuţie la finalul lunii august.

21 iulie 2011, zonaeconomica.ro
Urmariti in premiera, etapa cu etapa, realizarea conectarii infrastructurii noastre la cea Europeana

Pe Szeged-Mako inspre Arad  >>>         <<<  Pe Timisoara-Arad inspre Szeged
Autostrada Timisoara - Arad finalizata in proportie de 73-75 %

Sursa foto : metrorex.ro

In Bucureşti a fost inaugurata vineri o nou linie de metrou. Linia face parte din magistrala 4 iar de-a lungul acestei linii au fost puse in functiune si staţiile de metrou Jiului şi Parc Bazilescu.

Lucrările de construcţie a staţiilor de metrou Jiului şi Parc Bazilescu, de pe magistrala 4 de metrou din capitală, şi a tronsonului aferent au început în 1985, potivit Radio Romania Actualitati, lungimea tronsonului dat in folosinta este de 2,62km, iar valoarea investitiei a fost de 72,5 milioane de euro.

05.07.2011,zonaeconomica.ro