Ungurii au deschis astăzi cel mai mare aquaparc-spa din Sud-Estul Europei. Investiţia e în buza României. În ultimii ani vecinii maghiari au reuşit să dezvolte o industrie remarcabilă de turism pentru sfârşit de săptămână. Natura nu-i ajută cu nimic. Au ridicat în câmp afaceri care înghit sume frumoase din buzunarele românilor.

De partea noastră a graniţei, în Vest, natura este sublimă, dar nefolosită cu desăvârşire. Toate staţiunile sunt caricaturi pe lângă centrele spa maghiare.

Comparaţia aceasta, vizibilă astăzi în turism, este valabilă în multe alte zone. De la starea jalnică a drumurilor româneşti, în contrast cu autostrăzile maghiare, până la mizeria din oraşele noastre, comparată cu ordinea de la vecini. Dacă opreşti românii pe stradă şi îi întrebi cine e vinovat, îţi vor spune că de vină e primarul, prefectul, guvernul, preşedintele, politicienii care fură.

Prea puţini vor admite că mizeria dintr-un oraş este atât de mare, pe cât e de mare nesimţirea trecătorilor. Puţini recunosc că se complac să dea şpagă pentru a fenta legea. Că preferă să tragă chiulul, în loc să pună osul la muncă. Majoritatea preferă să tolereze prostia şi nesimţirea, în loc să pună piciorul în prag, pentru că e mai comod sa laşi prostul în pace. Atitudinea pe care o avem fiecare dintre noi, în fiecare gest pe care îl facem, multiplicată în milioane de oameni, zugrăveşte tabloul dezastrului din România.

Citeste mai mult (pe: http://adevarul.ro)

26 Martie 2010, autor : Malin Bot / adevarul.ro

Timişoara;  Mălin Bot este redactor-şef Adevărul de Seară Timişoara

Preluat de Zonaeconomica.ro, prin amabilitatea adevarul.ro

    In cursul zilei de ieri  23 Martie 2010 a fost inaugurat Mall-ul Atrium Center din Arad, o investiţie de peste 70 milioane euro.

Cu doar cateva ore inainte de inaugurare, Arcadom Construction Company, firma care a construit , practic, mall-ul, a cumpărat, de la dezvoltatorul Atrium Centers, 50% din participaţia în acest proiect, contra sumei de aproximativ 6 milioane de euro.

Investitia de peste 70 de milioane de euro in mallul Atrium Center Arad a fost realizata cu ajutorul unui credit de 59 de milioane de euro obtinut de la MKB Bank, a carui rambursare va fi acum suportata,  acum, de ambele companii.

Lucrările de construcţie la Atrium Center Arad au început în august 2008. Mall-ul are o formă foarte interesanta, triunghiulară, cu două conexiuni la parcari  pe fiecare nivel. Cladirea are trei cupole de sticlă, prin care se vede cerul. De la ultimul nivel, vizitatorii pot avea o vedere generală superba asupra celor trei niveluri. Pe peretele exterior sint amplasate jocuri de lumini arhitecturale în culori deosebite.

„Vă pri­mim cu toată dragostea în marea familie a arădenilor şi vă dorim mult succes în tot ceea ce faceţi”. Primarul Gheorghe Falcă a salutat, astfel, venirea acestor investitori în Arad, a apreciat si i-a felicitat pentru frumu­seţea arhitecturală a cladirii mall-ului, care este în concordanţă cu clădirile din Arad.
Deşi deschiderea pentru public trebuia să aibă loc la ora 17.00, cei care s-au ocupat de evenimentele de ieri au decis ca oamenii, care aşteptau de câteva ore, să fie lăsaţi înăuntru înainte de ora 16.00. Decizia a fost luată deoarce în faţa uşilor s-au adunat sute de arădeni, din oras si din judet, dornici să vadă cum arată mall-ul şi mai ales să vadă ce oferte sunt.

Arădenii au dat dovadă de civilizaţie, nu s-au înghesuit, nici nu s-au călcat în picioare, deşi se anunţase că vor fi oferite prin concurs 250 de vouchere în valoare de 150 de lei, fiecare valabile în oricare din magazinele deschise.

“Atrium Center are o suprafaţă în­chiriabilă de 30.000 de mp, care reflectă cererea pentru spaţii de închiriere pe care o estimăm pentru următorii cinci – şapte ani”, a declarat Adina Călinescu, country ma­na­ger Atrium Centers.

Prin deschiderea sa, Atrium Center a generat peste 1.500 de noi locuri de muncă şi s-a mai mentionat că  s-a ales Aradul deoarece au considerat  că este unul dintre cele mai dinamice si importante oraşe din zonă, care merită să aibă o astfel de investiţie.

„Am venit aici cu intenţia de a crea un proiect care este o mare contribuţie pentru comunitate şi un punct de re­per în viaţa economică, socială şi culturală a arădenilor. Nu am făcut nici un compromis în calitatea proiectului şi a implementării lui, deşi criza i-a forţat pe unii dintre competitorii noştri să recurgă la astfel de compromisuri”, a spus Mi­chael Israeli, managing partner Atrium Centers.

Suprafaţa totală construită este de 68.000 de metri pătraţi, incluzând un parking de peste 1.000 de locuri. Cei de la Atrium Center Arad au afirmat că 92 la sută din suprafaţa închiriabilă este deja contractată şi estimează că peste 95 la sută din suprafaţă va fi ocupată până la sfârşitul anului 2010.

24 Martie 2010, Echipa ZonaEconomica.ro

<<Asi vrea de asemenea sa va intreb, domnule Vasilescu, daca exista elemente de asemanare intre situatia Romaniei si situatia Greciei, [...]?>>Radu Soviani, realizator The Money Channel Tv

<<[...] Grecia poate fi un avertisment pentru noi pentru ca, ei ce au facut : s-au jucat cu cheltuielile bugetare..>>Adrian Vasilescu, purtător de cuvânt si consilier al guvernatorului BNR

<< Si noi ce-am facut ?>>Radu Soviani,

<<…au facut, in primul rind datorie publica de 100% , au dat salarii din astea …exorbitante, pensii mari, …cu tot felu’ de sporuri, 16 salarii pe an  si multe altele, au mers mult prea departe cu cheltuielile, in conditiile in care nu erau sustinute…>>Adrian Vasilescu,

<<In Grecia sint probleme devastatoare,[...] Grecia nu este pentru noi o imagine in oglinda ci este un avertisment serios>>Adrian Vasilescu,

<< Daca nu tinem cont de acest avertisment, am putea ajunge in situatia Greciei?>>Radu Soviani,

<<Cine face ca Grecia…oricind poate păţii ca Grecia!>> Adrian Vasilescu,

THE MONEY SHOW 08.03.2010 by Radu Soviani

Preluat de Zonaeconomica.ro,

prin amabilitatea The Money Channel Tv – http://tmctv.money.ro

Cine face ca Grecia…ca Grecia o sa pateasca !

Lasind la o parte divrgenta dintre institutiile romane de statistica si prognoza si Radu Soviani, realizatorul de emisiuni economice al postului de televiziune The Money Channel, din ultima vreme, privind “mistificarea”  sau… acuratetea, datelor statistice, totusi, nu putem să nu observăm că evoluţia economiei româneşti este măsurată intr-un anumit fel de organismele internaţionale si in alt fel de autorităţile române.

Este un lucru de notorietate ca prognozele Comisiei Europene (CE) si ale Fondului Monetar International nu se potrivesc nici pe departe cu prognozele Comisiei Naţionale de Prognoză si asta….pe linga faptul ca exista diferenţe majore şi între prognozele succesive ale Comisiei Naţionale de Prognoză.

Dintre cei care au urmarit aceste evenimente din ultima vreme, exista doua tabere: tabara celor care sustin ca lipsa de acurateţe a statisticii si a previziunilor se datoreaza lipsei de professionalism la nivelul institutiilor romanesti si o alta tabara a celor care sustin ca cifrele, datele sint “aranjate” din pix, chiar cu acordul institutiilor internationale, zic unii, vezi …cazul Grecia. 

In oricare din cazuri, lipsa de acurateţe a previziunilor Comisiei Naţionale de Prognoză sau tragerea din pix de cifrele statistice conduce la fundamentarea iluzorie a bugetului de stat, a evoluţiilor macroeconomice si a faptului ca in general lucurile sint ok.

Una peste alta, iata citeva exemple cam cum se schimba atitudinea  politicienilor romani si a organismelor internationale despre criza, luate aleator de prin presa :

30.01.2008<<Creşterea deficitului bugetar în România reprezintă un motiv serios de îngrijorare, a declarat comisarul pentru Afaceri Monetare, Joaquin Almunia, citat de Reuters. Acesta susţine că guvernul trebuie să fixeze ţinte bugetare mai sănătoase, pentru a evita încălcarea reglementărilor europene . Comisia Europeană (CE) consideră că este improbabil ca România să echilibreze bugetul până în 2011 şi cere reduceri mai ample ale deficitului în 2008 şi în anii următori. Totodată, România trebuie să ţină sub control deficitul extern şi presiunile inflaţioniste, care pun în pericol stabilitatea macroeconomică şi financiară. Pentru a adopta euro, România trebuie să reducă inflaţia şi să menţină deficitul bugetar sub 3% din Produsul Intern Brut (PIB).>>

Tariceanu 18 Sept.2008<<”Criza financiara internationala nu va afecta Romania, turbulentele inregistrate pe bursele romanesti fiind cauzate de nevoia de lichiditati a investitorilor straini, care au fost nevoiti sa vanda participatiile, nu de o scadere a increderii in economia tarii”>> , a spus premierul Tariceanu. “Raspunsul este clar nu, (criza financiara internationala n.r.) nu va avea efecte asupra economiei si asupra cetatenilor”, a spus primul ministru, potrivit NewsIn.

ZF 19.03.2009<<Autoritatile au admis ieri ca scaderea economiei este inevitabila in 2009. “Economia romaneasca se va ajusta in mod sigur in acest an, astfel ca intrebarea nu este cum vom continua cresterea economica, ci cum vom limita scaderea, iar recesiunea este un scenariu posibil”, a declarat ministrul finantelor Gheorghe Pogea in cadrul evenimentului “Agenda de Business a Romaniei pe 2009″, organizat ieri de Ziarul Financiar in colaborare cu PricewaterhouseCoopers.>>

Numai ca, din pacate,  actuala structură a economiei româneşti se aseamana mai degraba cu o structura a unei economii medievale.

Structura economiei romanesti contine mult prea multă agricultură facuta dupa metode empirice, perimate,  prea puţine servicii de calitate şi o industrie dominată de sectoare cu valoare adăugată redusă.

Cu întreprinderi industriale competitive doar prin mâna de lucru ieftină, cu gospodării agricole de subzistenţă si cu o infrastructura rutiera inadecvata acestor vremuri, este foarte greu sa faci fata unei crize economice a anilor 2000.

Cu o asemenea economie nu poti să-i ajungi din urmă nici măcar pe unguri sau pe polonezi, nu mai vorbesc de nemti, austrieci sau de olandezi.Cu alte cuvinte, cu o asemenea economie stai foarte incomod la masa cu lumea din “Clubul Select” (UE) in care tocmai ai intrat.

Dar de 20 de ani,  in loc ca strategia guvernantilor sa fie incurajarea realizarii unor structuri moderne de producţie si infrastructura, care sa permită economiei să se dezvolte sanatos si in concordanta cu timpurile prezente,  avem, in schimb, o lipsa totala de strategie si un soi de comportament balcanic in a ne imprumuta si apoi in cheltuirea nesabuita a banilor.

Va suna cunoscut acest comportament ?

Acuma, personal, nu cred ca Grecia este pentru noi o imagine in oglinda, vorba Domnului Adrian Vasilescu,  dar o doza mai mare de atentie, intelepciune si cumpatare nu ne strica, pentru ca tot din adincul timpului, daca ne aducem aminte, poporul roman are o vorba sau o fraza inteleapta, care, parafrazat, zice ca :

Cine face ca Grecia…ca Grecia o sa pateasca!

10.Martie.2010, ec.Alin Ardelean / zonaeconomica.ro

  Chiar dacã deocamdatã nu se vorbeste decât despre criza financiarã internationalã, unii analisti se gândesc deja la momentul în care omenirea va fi inevitabil atacatã de o altã crizã ce ar avea toate sansele sã fie mult mai distructivã decât cea actualã. Este momentul pe care analistii din toatã lumea îl preconizeazã a fi declansarea unei crize globale a energiei fosile, care va afecta, cu diferite grade de intensitate, toate tãrile, indiferent de nivelul lor de dezvoltare economicã. O crizã energeticã este, în realitate, o crizã a vietii de zi cu zi. Viata noastrã a devenit prea mult dependentã de motoare si electricitate, pentru a nu resimti oriunde si oricând cresterea pretului petrolului si a gazului, de dimineatã pânã seara, de la ceasca matinalã de cafea pânã la telejurnalul de searã.

    La acel moment s-a gândit cunoscuta organizatie stiinþificã internationalã «Club de Nice» când a organizat între 12-14 noiembrie 2008, sub egida l‘Institut Européen de Hautes Études Internationales, Le Centre de Recherches Entreprises et Sociétés de Geneve si a Academiei de stiinte a Rusiei, conferinta cu tema «Energie et Geopolitique».

Experti internationali, înalti functionari ai Uniunii Europene, academicieni si reprezentanti ai unor mari companii petroliere au dezbãtut tema viitoarei crize mondiale energetice dar, cu precãdere, au pus accentul pe un domeniu mai limitat, dar extrem concret si actual, acela al raporturilor energetice dintre Uniunea Europeanã si Rusia. Punctul de plecare al dezbaterilor l-a constituit recunoasterea faptului cã, încã pe o perioadã de cel puþin 25 de ani, Uniunea Europeanã va rãmâne dependentã în proportie de 75% pânã la 80% de aprovizionarea cu gaz si petrol din zãcãmintele rusesti. Aceastã realitate a determinat pe participantii la conferintã sã acorde o mai mare atentie problemei reglementãrii si sigurantei aprovizionãrii cu energie ruseascã, decât problemei mãririi ponderii energiei altenative utilizate în viitorii ani în zona Uniunii Europene.

    În acest context, trei au fost subiectele predilecte: stadiul actual si perspectivele productiei de petrol si gaz în Rusia, dezvoltarea infrastructurii de transport a energiei din Rusia cãtre Europa si consolidarea raporturilor politice dintre Uniunea Europeanã si Rusia, ca o conditie a desfãsurãrii în sigurantã a aprovizionãrii cu petrol si gaz. Desi este si va rãmâne un mare producãtor de petrol si gaz, Rusia întâmpinã serioase dificultãti în obtinerea unei productii la nivelul cererii pe care o are si o va avea în viitor din partea europenilor. A reiesit, din prezentãrile participantilor rusi, îngrijorarea fatã de marile întârzieri care existã în procesul de modernizare a echipamentelor de extractie, ca si teama blocãrii investitiilor pentru dezvoltare si modernizare, ca urmare a scãderii veniturilor din export, cauzatã de diminuarea dramaticã a pretului petrolului pe piata internationalã în conditiile actualei crize financiare.

    În ceea ce priveste transportul pe conducte, pozitiile nu s-au schimbat desi, nici de aceastã datã, nu s-a depãsit stadiul declaratiilor în sensul reafirmãrii acordului deplin pentru Nabucco, dar fãrã nicio precizare a modului în care pot fi antamate negocierile finale si clarificarea obligatiilor în obtinerea surselor de finantare.

    Discutiile privind consolidarea raporturilor politice dintre Uniunea Europeanã

si Rusia au încercat sã dea impresia existentei unui consens European în condamnarea Rusiei pentru rãzboiul georgian, dar a fost si o încercare palidã si fãrã niciun efect practic. În realitate, s-a manifestat o politicã diametral opusã consensului. Principalele puteri europene, în primul rand Franta, Germania si Italia, doresc, în mod evident, sã-si rezolve problema sigurantei aprovizionãrii prin îmbunãtãtirea relatiilor lor directe cu Rusia, punând pe planul secund relatiile prin intermediul Uniunii Europene.

    În afara unor acorduri politice directe, de tipul parteneriatului strategic, aceste tãri pregãtesc si negociazã importante contracte de investitii în industria extractivã si de rafinare din Rusia, prin care vor obtine avantaje suplimentare de costuri si garantia unei aprovizionãri stabile.

     Plãcerea pe care am avut-o de a fi invitat la o conferintã atât de prestigioasã

a fost însã umbritã de amãrãciunea pe care mi-a lãsat-o constientizarea situatiei în care se aflã România. Desi am fost plãcut surprins de decizia ministrului nostru de externe de a trimite un reprezentant, faptul cã acesta nu a avut nicio intervenþie oficialã si niciun mandat de pozitie mi-a ridicat mari semne de întrebare.

    Oare încã nu s-a înteles cã în România criza energeticã ar putea fi mai importantã decât la alþii, deoarece încã nu acordãm atenþia necesarã problemei energetice. Balanta noastrã energeticã este prea putin reprezentatã de sursele neconvenþionale de energie, programul nuclear este mult întârziat, nu facem eforturi pentru reducerea consumurilor energetice, nu am fãcut nimic pentru diversificarea surselor de aprovizionare cu gaz.

Efectele economice ale unei astfel de crize sunt usor de sesizat, dar ceea ce mi se pare mai complicat este evaluarea efectelor politice ale acesteia asupra României, în noua ei calitate de membru cu drepturi depline al UE.

     Conform articolului 98 al Tratatului CE, România va fi obligatã sã considere politica sa economicã „o chestiune de interes comun”, în baza principiului coordonãrii politicilor economice.

     Desi nu s-a vorbit, pânã acum, prea mult despre obligatiile pe care România le va avea în sensul respectãrii principiilor coordonãrii politicilor economice, trebuie sã se înþeleagã si sã se accepte obligativitatea subordonãrii deciziilor de politicã economicã românesti celor luate la Bruxelles.

     Aceasta este regula jocului si nu o vom putea încãlca fãrã a fi penalizati de forurile europene. Existã si un scenariu care a fost „optit” pe culoarele Conferintei de la Nisa. S-a vorbit despre „prea marea dependentã a României fatã de aprovizionarea cu energie din Rusia si despre posibilitatea ca acest unic furnizor de energie sã impunã României o politicã economicã, în contradictie cu interesele europene”. Se spune cã „politica robinetului ar putea forta România la concesii cãtre interesele rusesti, atât în problemele de

interes general european, cât si în cele din zona transnistreanã si a Mãrii Negre”.

Eu nu acord mare interes scenariilor de acest fel si nici nu cred cã un robinet poate îngenunchea o tarã, dar cred cã ar trebui sã tãiem din rãdãcinã motivele ce pot încuraja astfel de scenarii. Un prim pas ar fi tratarea cu prioritate a problemei energetice, în sensul dezvoltãrii surselor alternative si al diversificãrii surselor de aprovizionare cu gaze. Nu ar fi un pas mic, ci unul foarte mare, care ar cere nu doar îndrãznealã, ci si o nouã conceptie asupra locului României „integrate” în sistemul economic global.

1 decembrie 2008, Mircea Cosea

Preluat de Zonaeconomica.ro,
prin amabilitatea Domnului Prof.Univ.Dr.Ec.Mircea Cosea