Un vechi proverb romanesc ne invata sa fim pragmatici, el spune cam asa : “fa-ti vara sanie si iarna car”. Dar unguri, vecinii nostrii de la vest se pare ca si l-au insusit foarte bine, invatindu-l de la noi. 

In fiecare sezon rece, de citiva ani buni, vecinii de la vest ne dau adevarate lectii despre cum trebuie pregatit sezonul estival viitor. In fiecare an ei isi dezvolta infrastructura, centrele de cazare si un in ultimul rind noi centre SPA sau de alte atracti turistice, din cele mai diverse. Acest lucru se intimpla parca dup o strategie foarte bune, integrata. Pentru ca la dezvoltare contribuie atit capital de stat in parteneriate, cu/pus fonduri UE atrase, bineinteles, cit si capital privat care se face remarcat in diverse investitii mai mici, in diverse zone, cazare, servicii etc.

Astfel, in weekendul trecut, ungurii, au inaugurat la Mako, aflat la 20 de kilometri de granița cu România, respectiv 70 km de Arad, o investitie remarcabila prin finalizarea lucrarilor de modernizare a vechiului strand, lucrari incepute in 2010. Lucrările de modernizare a vechiului ștrand au început în 2010, iar astăzi (vineri) se va deschide pentru publicul larg. Investiția a ridcat la standarde înalte a vechiul ștrand termal din localitate, practic a transformat intreaga zona a localitatii Mako într-o zonă turistică remarcabila pentru toată populația Ungariei, cât și pentru cei din țările vecine, România și Serbia.

Primind o noua fata si o noua denumire Centrul acvatic Hagymatikum, vechiul strand este practic de nerecunoscut  Centrul acvatic Hagymatikum, o veritabilă bijuterie arhitectonică, unică în Europa, construcția este cu totul și cu totul specială si ne-a impresionat. Investitia a costat 3,6 miliarde de forinți, adica aproximativ 12,5 milioane de euro, din care jumătate s-au atras din fonduri UE. Noul complex a schimbat fața orașului Mako. Renumitul arhitect Marovecz Imre (care a si decedat anul trecut) a gândit un complex de clădiri având ca lait motiv ceapa deoarece Mako este cea mai cunoscută zonă din Ungaria unde se cultivă ceapă, fiind numit și capitala cepei.

Analistii maghiari se așteaptă ca ștrandul să fie vizitat de 700.000 de persoane în primul an, iar apoi numărul vizitatorilor să tot crească. In noul complex termal isi vor gasi de lucru aproximativ 500 de persoane.
 

Asa dar e bine sa invatam ca vremea cheltuitului de bani inutil si pe tot felul de “proiecte” fara nici o noima a trecut de mult. Pragmatismul isi va spune cuvintul in cele din urma. Viata dovedeste in cele din urma ca singurele investitii care merita facute sint acelea care aduc profit si creaza locuri de munca. Iar singurele locuri in care merita sa investesti sint acelea in care propietatea iti este garantata si ocrotita iar profitul si capitalul nu iti este furat prin tot felul de hatisuri legislative. 

26.01.2012, zonaeconomica.ro

Teza lui Ludwig von Mises

În articolul său „Die Wirtschaftsrechnung im sozialistischen Gemeinwesen”, Ludwig von Mises a demonstrat o dată pentru totdeauna că, în regim de planificare socialistă, nu există mijloacele indispensabile calculului economic şi, de aceea, însăşi economia socialistă este „imposibilă” („unmöglich”) - nu doar ineficientă sau mai defavorabilă inovaţiilor sau dirijată fără beneficiul informaţiilor descentralizate, ci efectiv, cu adevărat şi literalmente imposibilă.

În acelaşi timp, el a stabilit că, pentru existenţa şi evoluţia societăţii umane, condiţiile necesare şi suficiente sunt libertatea, proprietatea şi banii neviciaţi: libertatea fiecărui individ de a produce şi de a se angaja în schimburi conform judecăţilor sale de valoare şi estimărilor anticipative ale preţurilor, independent formate; proprietatea privată neobstrucţionată asupra mijloacelor de producţie de toate tipurile şi ordinele, ca şi asupra bunurilor de consum; şi existenţa unui mijloc universal de efectuare a schimburilor, a cărui valoare să nu suporte variaţii dramatice sau imprevizibile.

Abolind fie şi numai una dintre aceste instituţii, societatea umană se dezintegrează într-o sumedenie de economii izolate autarhic şi de triburi prădalnice. Dar nu numai existenţa societăţii umane devine imposibilă o dată cu abolirea proprietăţii private asupra mijloacelor de producţie de către un stat socialist de dimensiuni planetare; analiza lui Mises implică, de asemenea, faptul că socialismul distruge semnificaţia praxeologică a timpului şi anulează contribuţia specific teleologică a umanităţii la configurarea universului.

[...]

Concluzie

Semnificaţia articolului publicat de Mises în 1920 trece mult dincolo de demonstraţia devastatoare a imposibilităţii economiei şi societăţii socialiste. Articolul furnizează raţiunea de a fi a sistemului preţurilor, a pieţelor absolut libere, a inviolabilităţii proprietăţii private şi a banilor neviciaţi. Mesajul său va continua să fie relevant câtă vreme economiştii şi politicienii vor mai dori să înţeleagă de ce chiar şi intervenţiile guvernamentale minore nu aduc niciodată rezultate benefice din punct de vedere social. „Calculul economic într-o comunitate socialistă” este, cu siguranţă, unul dintre cele mai importante articole economice scrise în acest secol.

Citeste mai mult

22.01.2012

Sursa : Institutul Ludwig von Mises Romania / mises.ro

Autor : Joseph T. Salern
english

Traducere de Dan Cristian Comănescu

Traducere după Joseph T. Salern, Postscript: Why Socialist Economy is „Impossible”, efectuată cu permisiunea autorului şi a Institutului Ludwig von Mises din Auburn, Alabama.

© 2005 Institutul Ludwig von Mises - România pentru ediţia în limba română.

Toate drepturile apartin :  © Institutul Ludwig von Mises - România

Pe regretatul nostru poet Ardrian Paunescu toata lumea il stia ca fiind in general un stingist/socialist numai ca mesajul din aceasta poezie este unul chiar extrem de libertarian, putem spune. Poate chiar aceasta frontiera de care se loveste intelegerea pentru poet a multora dintre noi, ne face sa-l numim/consideram : Fenomenal.

Sursa : youtube.com
20.01.2012,

Discutii despre ideile reformiste ale lui Ron Paul privind impozitul pe venit 0 %

Prof.Univ.Dr.Cristian Paun

Zilele trecute am asistat din nou la o mostră de socialism pur a unei guvernări de “dreapta” care se încăpăţânează să creadă în creşterea economică şi ieşirea din criză prin creşteri de impozite şi taxe (în condiţiile în care în toate ţările din lume care îşi doresc cu adevărat creştere economică durabilă reformele fiscale şi facilităţile fiscale sunt la ordinea zilei, eliberarea resurselor necesare făcându-se printr-o limitare drastică şi control asupra cheltuielilor statului devenite peste tot în lume nesustenabile de economiile private).

Oricât de optimişti am vrea să fim pentru anul care urmează nu avem motive prea multe în favoarea acestul lucru. Şi asta nu pentru că ar intra Europa într-o nouă criză (eu zic că nici nu a ieşit din cea veche încă) sau pentru că în China a încetinit creşterea economică periculos de mult. Ci pentru că în România se bate pasul pe loc în dulcele stil românesc la ceea ce înseamnă reformă structurală.

[...]

Reforma statului, şi în mod particular reforma fiscală, este şi va rămâne multă vreme o simplă Poveste de Crăciun colindată pe mai multe voci de către politruci lipsiţi de o minimă moralitate. Menţinerea noastră cu forţa în acest lagăr al sărăciei şi în această aparentă libertate economică deja de mult prea mulţi ani devine tot mai frustrantă pentru generaţiile care s-au pierdut şi care încă se vor mai pierde de acum înainte.

Citeste mai mult

28.12.2011, prin amabilitatea : Prof.Univ.Dr.Cristian Paun / cristianpaun.finantare.ro

Autostrada Arad-Timisoara a fost inaugurata simbata (16.dec.2011).

“Este încă o victorie a lui «da, se poate», împotriva negativismului. O victorie a «da, se poate face un lucru temeinic, bun, şi la timp». Se vede faptul că dacă aloci bani mai mulţi pentru infrastructură lucrurile încep să se vadă. Faptele sunt cele care vorbesc.” A spus Premierul Emil Boc in discursul de inaugurare. “„O felicit în primul rând pe doamna ministru (Anca Boagiu – n.r.) pentru că din nou a dat dovadă de pragmatism şi s-a ţinut de cuvânt.” A mai spus Premierul Emil Boc.

“Cred că va fi un mult aşteptat cadou de Crăciun pentru cele două mari oraşe din vestul României, dar şi pentru cei în tranzit.” Gheorghe Falca - Primarul Aradului

Autostrada A1 tronsonul Timisoara - Arad

Sursa : bogdymol/youtube.com
Centura Arad Sud

Sursa : bogdymol/youtube.com

>

> 

Arad South Interchange

Arad South-West Interchange

>

Tronsonul Timisoara - Arad finalizat in proportie de 98%

Autostrada Timisoara - Arad inaintea inaugurarii

Timisoara - Arad autobahn / Timisoara - Arad highway before the inauguration

Autostrada Timisoara - Arad intrarea in jud.Arad dinspre Timisoara

Sursa foto : iuli@skyscrapercity.com  

Autostrada Timisoara - Arad lucrari la nodul de la Ortisoara, inaintea inaugurarii /

Timisoara - Arad autobahn, arbeiten an der Ortisoara Interchange vor dem Öffen 

/ Timisoara - Arad highway works on Ortisoara Interchange, before the inauguration

Autostrad Timisoara - Arad, Ortisoara interchange

Sursa foto : iuli@skyscrapercity.com

Timisoara - Arad …ultimele retusuri / Timisoara - Arad autobahn

Timisoara - Arad highway

Autostrada Timisoara - Arad

Sursa foto : iuli@skyscrapercity.com

Multumim iuli@skyscrapercity.com
15.12.2011 Timisoara

Conf.Univ.Ing.Dr.Nicolae Taran

După cum este cunoscut, acum câteva zile Banca Centrală a Austriei a recomandat  băncilor austriece să gestioneze cu foarte mare prudență capitalul investit in sistemele bancare din Europa Centrală și de Est datorită acutizării crizei economico-financiare din această zonă. Drept urmare, o posibilă restrângere a activității băncilor cu capital austriac din România (BCR, Raiffeisen Bank și UniCredit Țiriac Bank) a generat la București teamă, preocupare și multă frustrare. Dar cât de justificată este decizia Băncii Centrale a Austriei ? Și câtă încredere mai pot avea  locuitorii României in sistemul lor bancar ?

În opinia mea, noile reglementari bancare de la Viena sunt pe deplin justificate in cazul  României. De ce ?  Pentru că eficiența financiară a sistemului bancar din România s-a depreciat dramatic în ultimii trei ani. Datele din următorul tabel reflectă foarte clar aceast declin.

Intr-adevăr, din datele prezentate rezultă că la sfârșitul lunii septembrie 2008  băncile din România inregistrau un profit net anualizat de 5,26 miliarde lei, pentru ca după exact trei ani aceleași bănci să inregistreze o pierdere anualizată de peste un miliard lei, deși activele bancare totale și  activele bancare proprii s-au majorat semnificativ în perioada menționată: cu 11,57% , respectiv cu 16,71%. Cu alte cuvinte, deși cele 41 de bănci din România și-au majorat capitalul propriu cu peste un miliard  euro în ultimii trei ani, rentablitatea activelor  proprii  a scăzut dramatic : de la 19,41%, la -3,37%. În aceste circumstanțe nefavorabile, recentele reglementări și recomandări ale autorităților bancare austriece sunt perfect justificate, în timp ce frustrările zgomotoase ale  politicienilor români sunt, ca deobicei,  nejustificate și populiste.

Dar ce anume a determinat această gravă depreciere a rentabilității capitalului bancar, mai ales în cazul celor 8 sucursale bancare cu capital străin  care dețin în acest moment 84.6% din  totalul activelor bancare din economia României ? Fără îndoială, această evaporare  generalizată a profiturilor bancare implică intr-o anumită măsură incompetență managerială și profesională. Dar acest factor cauzal este, în opinia mea, un factor secundar și nu principal.  Pentru că principala cauză a declinului generalizat al eficienței sistemului bancar românesc  din ultimii trei ani este identică cu cea care a determinat grava recesiune  din perioada 2008 - 2009: în Romania ultimului deceniu consumul a devansat în mod sistematic competivitatea sectorului real al economiei și din acestă cauză a devenit la un moment dat nesustenabil. Cu alte cuvinte, în România factorii determinanți ai creșterii economice explozive din perioada 2000 - 2008 au vizat in mod preponderent creșterea consumului și nu reducerea deficitului de competitivitate din economia reală. Astfel, în perioada decembrie 2001 - decembrie 2008 media ponderată anuală a consumului final a fost de  96,4% din produsul intern brut nominal ( PIB ), iar cea a importurilor nete ( importuri - exporturi ) -  de 13,3 % din PIB. Inevitabil in raport cu acest excces consumist și cu aceast deficit major de competivitate, datoria externă a crescut în perioada menționată de la 14,7876 miliarde euro  la 72,3544 miliarde euro. Ar mai fi de menționat că ceastă dinamică vicioasă a consumului final, a competivității si a indatorării externe  s-a perpetuat și în perioada decembrie 2008 - decembrie 2010, când media ponderată anuală a consumului final a fost de 86,4% din PIB, cea a deficitului comercial -  de 8,05% din PIB, iar indatorarea externă a crescut cu 20,1156 miliarde euro. Datele prezentate în continuare reflectă cu claritate această relație directă dintre consumul nesustenabil și  deficitului de competitivitate din ultimul deceniu, pe de o parte, respectiv dinamica extrem de riscantă a îndatorării externe, pe de altă parte.

Din cele prezentate rezultă, deci, că în cazul unei economii în care sectorul real nu este suficient de competitiv, nici băncile nu pot face minuni, oricât de capabili și de inspirați ar fi cei care le conduc. Din acest motiv, băncile din România, inclusiv cele cu capital străin, nu pot fi trase la răspundere, ca să zic așa, pentru exccesul consumist și pentru lipsa acută de competivitate din ultimul deceniu al sectorului real al economiei românești. Evident, băncile străine, care dețin aproape 85% din activele sistemului bancar românesc, au avut o contribuție importantă, la fel ca și celelalte companii multinaționale care au investit in România, în ceea ce privește finanțarea creșterii explozive a produsului intern brut și a consumului final din perioada 2001 - 2008.  La fel de evident este și faptul ca aceste bănci au obținut profituri foarte mari în perioada menționată, profituri care s-au volatilizat insă in ultimii trei ani de recesiune și de stagnare economică. Cu toate acestea, datele  anterioare indică o certă stabilitate și fezabilitate a băncilor din România. Astfel, valorile foarte apropiate de nivelurile optime ale raportului credite/depozite, respectiv ale efectului de levier ( raportul capital propriu/capital total ) indică un risc mediu de insolvabilitate extrem de redus a  sistrmului bancar românesc în ansamblul său. Ținând cont și de faptul că băncile din România și-au majorat  activele cu aproape 11 miliarde euro în ultimii trei ani, rezultă că riscul de insolvență a  sistemul bancar românesc este cu mult mai redus comparativ cu cel din Ungaria, Bulgaria și Polonia, ca să nu mai vorbim de cel din Grecia, Irlanda, Italia, Spania, Belgia si Franța. Ceeea ce reprezintă o remarcabilă performanță in aceste vremuri grele!

  Este vorba de un paradox, nu ?   Cum poate fi explicat faptul ca sistemul bancar românesc s-a dovedit a fi cu mult mai fezabil comparativ cu celelalte sectoare ale economiei românești ?  În opinia mea, această disjuncție paradoxală reflectă, pe de o parte, aversiunea bancherilor din România pentru planurile de afaceri dubioase sau exccesiv de costisitoare și de  riscante, respectiv eficacitatea remarcabilă a reglementărilor și a deciziilor Băncii Naționale a României ( BNR ). Cu alte cuvinte, un bancher bun nu este  doar un om cu inimă de piatră, așa cum spun răuvoitorii, ci un om prudent, inteligent și eficace. Asta nu inseamnă că toți bancherii au un asemenea har. Există, din păcate, și bancheri lipsiți de har și chiar necinstiți. Dar aceștia reprezintă, cel puțin in România ultimilor ani, excepția și nu regula. Ce bine ar fi să ințeleagă toate astea și așa zișii oameni politici sau oameni de afaceri din România care invinovățesc băncile și BNR-ul de propria impotență în ceea ce privește creșterea competivității companiilor și mai ales a exporturilor…

Surse de date:

• 1. Banca Națională a României, Indicatori agregați privind instituțiile de credit, Septembrie 2011.
• 2. International Monetary Fund, World Economic Outlook Database September 2011.
• 3. United Nations, International Trade Statistice Yerbook, 2010.
• 4. Banca Națională a României, Structura datoriei externe, Septembrie 2011.

Pentru zonaeconomica.ro,

29.11.2011, Timisoara, Conf.Dr.Ing.Nicolae Taran

Este interzisa reproducerea partiala sau totala a textelor de pe acest site, in original sau traducere fara acordul scris al autorilor ©Copyright 2011 /Toate drepturile rezervate/All Rights Reserved

2008 - 2011 ZE ® (zonaeconomica.ro) /All Rights Reserved

Joi,  in 20 octombrie 2011, au fost deschise şantierele pe tronsonul de autostrada Arad - Nadlac. Concomitent au fos demarate lucrarile si pe tronsoanele autostrăzii Sibiu - Orăştie, dar şi pe lotul Timişoara - Lugoj, toate apartinind Coridorului IV Paneuropean. In total 65 de km de autostrada au intrat in santier.

Autostrada Arad - Nădlac are 38 de kilometri iar eforturile care se concentreaza pe aceasta lucrare in prezent seamana cu un ultim asalt pina la conectarea fizica, efectiva, a infrastructurii noastre la infrastructura europeana. Contractele au fost semnate în luna iunie. Termenul de finalizare prevazut : primăvara anului 2013. Autostrda va avea 4 ani de garanţie, constructorii cistigatori ai licitaţiei publice fiind SC Romstrade, care construieşte lotul 1 şi SC Alpine din Austria, constructorul de pe lotul 2(nod rutier cu centura Aradului).
Traseul autostrăzii a fost deja conturat şi decopertat.(vezi video)

Sursa : youtube.com
Prezentare Bonus
Centura Sibiului Completa - Autostrada
Ring Autobahn - Sibiu - Romania

Sursa : youtube.com
Santier tronsonul Sibiu - Orastie

Sursa : youtube.com
Arad - Timisoara 90%-95% finalizata
Arad - Nadlac - decopertata, intrata in santier

In timp ce criza care ameninta Europa si regiunea se adinceste tot mai mult, intr-un oras cu 5.500 de oameni - Ghimbav, judetul Brasov - a fost ridicata o catedrala uriasa, in mare parte din banii primariei. Cupola straluceste de la kilometri distanta

Constructia a avut nevoie pana acum de 800.000 de euro din bugetul local, plus donatii.

Oamenii spun ca orasul nu are nici macar o cresa de stat, o gradinita cu program prelungit, o policlinica, sau un azil pentru batrani.

Biserica din Ghimbav iti ia ochii: cupola a costat peste 45.000 de euro.

In patru ani, Primaria Ghimbav a alocat bisericii 800.000 de euro, iar terenul l-a daruit. In total, constructia a costat peste 1 milion de euro. Iar biserica trebuie pictata in interior: inca 160.000 de euro…

Sursa : stirileprotv.ro / youtube.com

In Romania aceasta situatia este de-a dreptul ingrijoratoare. Religia a ajuns sa cheltuie din bugetul de stat, din banii contribuabililor, peste 100 de milioane de euro anual. Cultele primesc bani de la Stat într-o gamă foarte variată de forme, greu de urmărit și de centralizat :

1. Fonduri pentru plata:
   1. preoţilor din parohii (257,4 milioane de lei în 2011)
   2. personalului neclerical (cca. 150 milioane de lei în 2011)
   3. personalului neclerical din instituţiile de învăţămînt teologic
   4. preoţilor din spitale, armată, penitenciare
   5. profesorilor de religie (cca. 100 milioane de lei noi în anul şcolar 2005 - 2006)
2. Finanţări pentru construcţia de noi biserici şi renovarea celor vechi (28,3 milioane de lei în 2011)
3. Finanţări “punctuale”: de ex. numai în prima jumătate a acestui an pentru construcţia catedralei s-au alocat 10 milioane de lei de la Guvern, 10 milioane de la Primăria Capitalei şi 5 milioane de la Primăria sect. 3
4. Transferarea gratuită în proprietatea BOR a nenumărate terenuri şi clădiri. De ex., la începutul anului Guvernul a “donat” Patriarhiei cîteva zeci de clădiri şi peste 30 de hectare de teren, aflate pînă atunci în proprietatea Statului. Printre aceste clădiri se numără fostul sediu al Parlamentului României, un bloc din centrul Bucureştiului, mai multe hoteluri şi restaurante
5. Variate finanţări oferite de administraţia locală şi de întreprinderile de stat

Astfel, in Roamnia exista peste 18.000 de biserici, 4.700 de scoli generale si doar …425 de spitale din care, citeva vor fi desfintate.
“Situaţia este foarte serioasă. Cultele religioase drenează bugetul de stat de sute de milioane de euro anual, partea leului fiind luată de BOR. Estimăm ca la nivelul acestui an cel puţin 200 de milioane de euro au luat calea diferitelor Biserici; repet, este o suma minimă. Unele bunuri de patrimoniu sînt extrem de greu de evaluat; cum poţi sa evaluezi fosta clădire a Parlamentului României, pe care Guvernul a transferat-o gratuit Patriarhiei?

ASUR propune schimbarea mecanismului actual de finanţare si înlocuirea subventionării cultelor de la buget printr-o contribuţie bisericească opţională, colectată după sistemul din Germania. În acest fel vom degreva bugetul de stat pe de o parte, iar, pe de alta, cultele vor deveni mult mai responsabile în fața propriilor aderenţi.” a declarat Toma Pătraşcu, vicepreşedinte ASUR (Asociatia Secular Umanista din Romania).

22.10.2011, zonaeconomica.ro